Republica Moldova este țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor din întreaga lume. Viticultura noastră corespunde tendințelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar și autohtonă.
În asemenea condiții, e firesc să avem și un soi cu o denumire simbolică – “Moldova”. Puțin probabil să nu fi gustat sau măcar auzit de el: ciorchini și boabe mari, albăstrii, dulci și aromate. Cum și de către cine a fost creat, însă, nu toți știu…Cercetătorul Gheorghe Savin nu uită de începuturile pasiunii sale pentru vița de vie.
Eu sunt de pe malul Prutului. Țin minte prima mea impresie despre vița de vie, adusă cândva de revărsatul Prutului și care s-a înrădăcinat în grădină la noi sub un prăsad. Eu fiind de acum măricel, veneam să mă recreez, să-mi pregătesc lecțiile sub butucul acesta de viță de vie sălbatică.
Mai apoi, ca toți țăranii basarabeni, părinții aveau vie. Am frecventat-o des în copilărie, își amintește GHEORGHE SAVIN, doctor habilitat în agricultură.
După absolvirea școlii din Nisporeni, a urmat cursurile facultății de Horticultură la Universitatea Agrară. Apoi a făcut doctorantura la Chișinău, unde l-a avut drept mentor pe Mihail Juraveli – renumitul selecționar, creatorul unor soiuri noi în țara noastră. La Institutul Național al Viei și Vinului au creat împreună soiul de struguri „Moldova”.
Pe baza soiurilor ca partener-mamă din Asia Mijlocie de o sensibilitate la boli și iernarea foarte mare, dar de o calitate extraordinară, ca tată – polen din partea americană, continentul american, inclusiv european, create de niște hibrizi interspecifici cu o calitate rezonabilă, în schimb cu o rezistență puternică. Deci ca calitate mai înaltă ca hibrizii cunoscuți în Basarabia.
Ca rezultat al acestei munci, prima rândunică a fost soiul „Moldova”, zice cercetătorul.
Au făcut o echipă comună, căci s-au elaborat mai multe soiuri.
Moldova a fost un fel de declanșator. Cum se spune, s-a deschis apetitul, spune Gheorghe Savin.
Nu mai este o noutate – soiurile autohtone au nevoie să fie valorificate pentru că oferă personalitate și atractivitate vinurilor noastre.
Soiurile autohtone sunt produsul istoric uman de milenii. Deci ele sunt adaptate la condițiile variabile ale mediului înconjurător: de iernare, de secetă. Iar ultima sută de ani – și la boli și dăunători. Vorbim despre soiurile vechi tradiționale – Feteasca Albă, Regală, Coarna Neagră, etc, care s-au născut în regiunea Carpato –Danubiano –Pontică. Însă dacă ne referim la soiul Moldova sale, ele sunt produsul științific, de cercetare a colegilor și predecesorilor mei, că spuneam despre Mihail Juraveli.
Tradițional, istoric, cel puțin 25 de ani, deci o viață întreagă, conștientă a cercetătorului trebuie s-o pui pe altarul activității de crearea a soiurilor noi. Dar nu ai șanse de izbândă dacă nu ai în spate cunoașterea, ceea ce s-a creat de natură și om până la tine, mai precizează Gheorghe Savin.
Cu un asemenea potențial, viticultura și vinificația rămân sectoare strategice pentru Republica Moldova, cu o dinamică pozitivă pe piața internațională.
Industria vitivinicolă este cu un cap mai sus astăzi decât ani buni în urmă, măcar și din poziția că știm mai bine piețele de desfacere, cerințele și a crescut adaptabilitatea ramurei și a celor care o diriguiesc la condițiile nefavorabile.
Ziua Viei și Vinului a fost o încercare de multe ori fructuoasă de a demonstra lumii întregi, dar și celor care trudesc aici, să se mândrească cu produsul care este în rezultatul muncii.
Eu și colegii mei, cu toate că e situația asta, noi cu spiritul, cu sufletul, suntem în sărbătoarea asta.
Prin publicațiile și prin lucrările noastre, noi punem umărul și încurajăm că suntem încă bine înarmați și vița de vie cu derivatele ei e unul din leacurile multiple pentru om, pentru sănătatea lui. Deci, Doamne Ajută!