Ziua Crucii: semnificații, tradiții și obiceiuri

Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, așa cum se mai numește sărbătoarea în popor. Crucea este simbolul principal al Creștinismului. Crucea este prezentă și pe stema Republicii Moldova, fiind un element care a determinat identitatea poporului și a statalității sale de la întemeierea Principatului Moldovei și până în prezent.

Ziua Crucii este cinstită prin post și praznice. Este una dintre sărbătorile împărătești și una dintre cele patru zile de post strict de peste an. În această zi se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor, nu se muncește.

Credincioșii sfințesc la biserică ulcele noi pline cu miere, de toarta cănițelor ei leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

De Ziua Crucii, în zonele viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfințească via, pentru ca și în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. În această zi se bat nucii.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: pregătirea cocorilor de zbor în țările calde este un semn că vremea se răcește. Dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. Această dată din calendar vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. După sărbătoarea aceasta plantele încep să se ofilească.