Sfecla furajeră: cultivare, recoltare, valoare nutritivă

Sfecla furajeră face parte din categoria nutrețurilor suculente de iarnă, din grupa rădăcinoaselor, caracterizată printr-un conținut mare de apă, între limitele de 70-90%, cu un conținut foarte redus de proteină, de numai 1,5-2%.

Sfecla furajeră (denumită științific Beta vulgaris) are un conținut ridicat de vitamina C și mai scăzut în vitaminele din grupa B. Acest furaj are un bun efect dietetic, este ușor digestibilă, fiind indicată în hrana tuturor categoriilor de animale.

Merită spus că prin administrarea sfeclei furajate în rația animalelor, se va stimula lactația, iar carnea va deveni mai fragedă.

Cum se poate administra în furajele animalelor

Se poate administra tocata mărunt, în hrana animalelor tinere, în amestec cu nutrețuri concentrate măcinate. Se poate utiliza de la sfecla atât rădăcina, cît și frunzele.

De exemplu, prezentăm cantitățile de sfeclă furajeră care se pot administra diferitelor categorii de porcine:
scroafe gestante 5-6 kg;
scroafe lactante 8-10 kg;
scrofițe și vieruși de prăsilă 3-4 kg;
porci la îngrășat 8-10 kg.

Sfecla furajeră se poate administra până toamna târziu, după terminarea furajării cu nutrețuri verzi, prelungind astfel așa numitul conveer verde, până târziu în iarnă.

Cultivarea sfeclei furajere

Pentru o bună producție, planta are nevoie de temperaturi mai înalte, mai ales pentru germinare. De exemplu, este necesară o temperatură în sol de circa 7 grade Celsius. În perioada de vegetație temperatura optimă necesară se ridică la 19-24 grade Celsius. Este nevoie totodată și de precipitații frecvente pentru o bună dezvoltare, de aproape 600 mm de precipitații.

Preferă solurile fertile, cu un bogat humus, dar care totodata sunt permeabile, nu rețin apă.

Plantele premegătoare recomandate sunt porumbul pentru siloz, leguminoasele. Este bine să se efectueze rotația culturilor, iar sfecla să nu revină mai repede de 4-5 ani pe același teren.

Când se seamănă sfecla furajeră

Semănărea se poate realiza doar dacă solul a atins o temperatură optimă, adică de minim 6-7 grade Celsius. Se poate semănă începând cu martie – aprilie, în funcție de cum se încălzește vremea. Cantitatea de semințe pentru a însămânța un hectar de sfeclă furajeră este de 16-18 kg, la o adâncime de circa 2 cm.

Arătura de pregătire a terenului este bine să se facă la o adâncime de 28-30 cm. Elaborarea unei culturi bune de sfeclă furajeră presupune și fertilizare. Se recomandă aici gunoiul de grajd. În timpul vegetației se pot adăuga și îngrășăminte chimice.

Când se recoltează sfecla 

Cel mai bun moment pentru a începe recoltarea este acela când frunzele au început să prindă o nuanță galbenă. Temperaturile trebuie să fie în general scăzute, de circa 5 grade Celsius. Dacă se va utiliza proaspătă, sfecla furajeră se va recolta în august.

Dacă s-au respectat indicatorii de tehnologie și a fost oferită și o irigare suficientă, producția la hectar poate ajunge fără probleme la 140-160 de tone la hectar. Nu uitam și de frunzele care se recoltează, și acestea pot ajunge la o cantitate de 15 tone la hectar.

Sfecla furajeră pentru vaci

Iată cum puteți adăuga sfecla furajeră în hrană vacilor. De exemplu, se poate amesteca sfecla tocată cu 30% pleavă, coceni tocați, paie tocate sau chiar cu 5% uruieli.

Cantitățile zilnice: pentru vacile de lapte (25-30 kg), taurine la îngrășat (40 kg), tineret (7-12 kg). Aveți însă grijă să nu oferiți cantități prea mari zilnice, deoarece acestea pot provoca animalelor probleme digestive sau chiar cardiace animalelor.

Cum se păstrează sfecla furajeră

Prin păstrarea sfeclei în silozuri speciale, aceasta poate fi folosită în hrana porcinelor pe toată perioada de stabulație. Depozitarea sfeclei se face în silozuri speciale, în care trebuie asigurată o temperatură constantă de circa 3 grade Celsius și o umiditate relativă de 85-90%.

Dacă umiditatea este mai mare, se produce mucegăirea, iar dacă este mai mică se produce pierderea apei prin „zbârcire”. De asemenea, trebuie asigurată aerisirea silozurilor de sfeclă, pentru reglarea temperaturii și umidității, ca și condiții de întuneric, astfel producându-se încolțirea sfeclei.

Sfecla mai poate fi depozitată și în beciuri, așezată pe un strat de paie, în straturi de 50-80 cm grosime. Valoarea nutritivă a sfeclei furajere este de 0,08 UN/kg de furaj, cu un conținut de 0,85 grame de PBD/kg și 11% substanță uscată.

Sfecla furajeră are o mare valoare dietetică, fiind indicată în hrănirea scroafelor lactante, ca atare sau în amestec cu concentrate măcinate.