Creștinii ortodocși de rit vechi îi cinstesc pe Sfinții Petru și Pavel, primii apostoli ai creștinismului. Sărbătoarea are loc după o perioadă de post, care variază ca durată, în funcție de data Paștilor.
Sfinții Petru şi Pavel au o dată comună pentru că au murit în aceeaşi zi, ca martiri. Viaţa şi activitatea lor misionară, ca şi minunile săvârşite de ei, se regăsesc în Noul Testament.
Petru este unul dintre primii discipoli ai lui Hristos şi este considerat întemeietorul Bisericii lui Hristos. Pavel s-a alăturat ucenicilor după înălţarea Domnului la cer şi este supranumit „apostolul neamurilor”.
De sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și tradiții. Astfel, se consideră că din această zi, cucul și privighetoarea nu mai cântă.
Pentru sporul casei și pentru sănătate, la Biserică se sfințesc colaci, lumânări, mere, care ulterior se împart celor săraci. Totodată, se zice că dacă tună și fulgeră, nucile și alunele vor fi viermănoase.
Mai multe sate și orașe din țară sărbătoresc hramurile localităților. În calendarul popular, această sărbătoare marchează miezul verii agrare și perioada secerișului.
Totodată, în această zi sunt omagiați toți cei care poartă numele Petru și Pavel sau derivatele acestora – Petronela, Paul, Paula, Paulin, Paulina, Petre, Petru.
În ţara noastră, numele Petru este purtat de peste 25 de mii de persoane, iar Pavel – de peste 20 de mii de oameni și sunt unele dintre cele mai populare, după Ion, Maria și Ana.