Oscilațiile termice din ultima perioadă îi constrâng pe legumicultori să își revizuiască metodele de producție, solariile semiînalte sunt o alternativă tot mai utilizată. Potrivit Tatianei Novac, doctor în științe agricole și conferențiar universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, chiar dacă solariile semiînalte nu pot fi utilizate foarte devreme, ele oferă beneficii importante atunci când sunt completate cu soluții de protecție, precum agrilul, care asigură un microclimat mai cald și grăbește procesul de recoltare.

TATIANA NOVAC, doctor în științe agricole: 

,,E posibil să începem cu culturile de verdețuri deoarece sunt niște specii legumicole, care necesită temperaturi pentru creștere și dezvoltare mai scăzută. Ceea ce ne-ar permite în același timp să obținem niște producții timpurii a verdețurilor precum: mărar, pătrunjel, rucola, salată. Ulterior, urmează culturile mai pretențioasă față de căldură, cum ar fi castravetele, tomatele, ardeii.”

Potrivit Tatianei Novac, utilizarea îngrășămintelor organice reprezintă o opțiune importantă în cadrul acestui proces, iar culturile de bază se împart în funcție de ciclurile sezoniere de producție.

TATIANA NOVAC, doctor în științe agricole:

„Destul de eficient este și îngrășămintele de la ovine sau compostul obținut de la ovine, doar că descompunerea acestuia nu trebuie să aibă mai puțin decât cinci ani de zile. Se recomandă de administrat la un metru pătrat în limita a cinci kilograme de îngrășământ pentru fertilizarea organică.”

Doctorul în știință a prezentat, de asemenea, recomandări concrete privind creșterea plantelor în solariile semiînalte.

TATIANA NOVAC, doctor în științe agricole:

,,Distanța între benzi, care este în limita de 90-100 de centimetri și distanța între rândurile în bandă care este în jur de 60 de centimetri. Distanța între plante pe rând se recomandă de a fi în jur de 35-45 centimetri. Totodată, se recomandă ca plantele să fie aranjate în formă de șah.’’

La fel ca în alte cazuri, culturile din solarii pot întâmpina diverse dificultăți pe parcursul perioadei de vegetație.

TATIANA NOVAC, doctor în științe agricole: 

,,O problemă care ne-ar menționa că avem insuficiență de kaliu este formarea fructelor sub formă de pară. Fructe încovoiate. Acesta este un semn de insuficiență la legume de kaliu. Castravetele este destul de afectat de dăunători, vorbim aici de afide și despre acarieni.”

Specialistul accentuează că adaptarea la schimbările climatice nu mai reprezintă o opțiune, ci o imperativă necesitate. De la alegerea solariilor semiînalte și utilizarea protecțiilor suplimentare, până la respectarea distanțelor între benzi și aplicarea recomandărilor concrete pentru creșterea plantelor, fiecare decizie contribuie la obținerea unor recolte timpurii și de calitate. Astfel, producătorii care își adaptează metodele de cultivare vor putea răspunde mai eficient provocărilor climatice și cerințelor pieței.

Citiți mai mult:

Orzul Moldovei, mai scump decât grâul – AgroTV

Stimați cititori!