Lâna de oi poate deveni îngrășământ organic

 Lâna de oi ar putea fi reciclată în Moldova, iar produsul finit va fi folosit ca îngrășământ în agricultură. Grupul de Acțiune Locală „Valea Cuboltei” a organizat un eveniment, cu scopul de a soluţiona una dintre problemele ecologice cele mai stringente, provocate de deșeurile de origine animalieră – lâna de oi. La eveniment au participat fermieri din mai multe regiuni ale țării, precum și experți în domeniu.

 „Este un eveniment tematic, un Forum Regional cu participare multilaterală. Avem o tematică specifică, și anume: ,,Aspecte ale economiei circulare privind valorificarea potențialului lânii de oi”. Lâna de oi, cu care ne-am deprins că este un deșeu, în ultimele cercetări a arătat că reprezintă un potențial enorm pentru transformarea și prelucrarea ei într-un îngrășământ organic. La eveniment avem invitat un expert în domeniu care va aduce la cunoștință această noutate cetățenilor.

Natalia Rotari, manager, GAL ,,Valea Cuboltei”

Produsele bio pot fi crescute doar cu folosirea îngrășămintelor organice, adică ceea ce ar putea ajunge lâna de oi. Astfel, membrii grupului de acțiune locală susţin că apariția inovațiilor care vor aduce facilități tuturor fermierilor este una importantă.

„Avem în Moldova stâne cu oi, iar lâna nu mai este folosită ca pe timpuri. Putem spune, că avem îngrășăminte însă nu sunt naturale. Cei care produc producție ecologică nu au de unde lua, înafară de bălegar şi de aceea este nevoie şi de aceasta. Sper în curând să putem produce produse ecologice.

Veaceslav Magaleas, preşedinte, GAL ,,Valea Cuboltei”

Prin tehnica de granulare, lâna poate fi transormată într-un produs 100% organic foarte valoros, care va spori producţia agricolă şi va contribui la îmbunătăţirea calităţii solului.

„Am vorbit în linii generale despre managementul corect, optimal al solului, prin respectarea asolamentului, semilucrarea solului, respectarea sistemului de fertilizare, în așa fel încât să îmbogățim, ci să nu-l sărăcim. În așa mod, vor dezvolta o agricultură durabilă în Moldova, care ne va permite, respectând acest sistem, să reducem cheltuieli legate cu fertilizarea.”

Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole

Reprezentanţii grupurilor de acțiune locală ,,Ecouri Nistrene” şi ,,Urmaşii lui Leonardo” susţin această idee inovativă. Iar schimbul de experienţă de care au beneficiat în cadrul evenimentului le va fi de folos.

„Este o idee foarte bună, inovativă pentru că este un produs considerat până acum un deșeu poate fi folosit pentru asolament, pentru a îmbogăți pământul, adică pentru a nu folosi acele chimicale care se utilizează la moment. Să folosim ceva natural.”

Rodica Cazacu, reprezentant, GAL ,,Urmaşii lui Leonardo”, r. Glodeni

„Consider că reciclarea lânii este foarte bună. Ultimul timp se demonstrează faptul, că un produs atât de valoros precum lâna era aruncat peste tot. Oamenii, din lipsă de expirienţă sau informaţii nu cunoşteau că ar putea să recicleze acest produs valoros. Vom asista la trening despre ceea ce ţine de subiectul esenţial şi preţios, de asta şi avem în grup persoane care fac parte din sectorul antreprenorial ca până la urmă să aibă şi beneficii.”

Sergiu Melnic, preşedinte, GAL ,,Ecouri Nistrene”

Dacă odinioară lâna de oi avea un preţ, în prezent, industria textilă folosește mai mult materiale sintetice.

„Acum tineretul nu mai vrea lână, vrea sintetică. Toată lâna care se produce astăzi se aruncă la tomberoane, pe marginile râpelor sau la nimereală. Ce putem face din lână, astăzi? Nimeni nu o mai folosește, practic. Nu se mai fac oghealurile celea, ciorapii de lână, pulovere, nu mai fac țolurile care erau, covoarele. Problema ce ţine de lână este cred că un bici al nostru.”

Ion Munteanu, deţinător de ovine, r. Şoldăneşti

În Republica Moldova nu există centre de reciclare a lânii de oi. Unica oportunitate pentru deținătorii de ovine este să-și vândă lâna în România, iar pentru un kg, centrele de colectare plătesc un leu.