Între hotarul dintre România și Republica Moldov, se află Hidrocentrala Costești-Stânca. Barajul are o înălțime de 47 de metri, cu un volum de peste 700 de milioane de metri cubi din apa Prutului. Hidrocentrala asigură 1,5% din consumul de energie electrică a Republicii Moldova. Producția este asigurată de un generator hidroelectric care datează din anul 1977, relatează Nordnews
„Acesta este un indicator neoficial al calității generatorului. Dacă monedele nu cad, e totul stabil. Toți cei 12,5 metri lucrează sincronizat. Dacă monedele cad e semn că începe vibrația și că trebuie de reparat capital”, a povestit Vitalii Gonceariuc , inginer șef la Hidrocentrala Costești-Stânca.
Barajul Costești-Stânca, cu o lungime de 3 kilometri, a fost construit în comun de România și URSS între anii 1973 și 1978. Pentru ca lucrările să fie posibile, 7 sate românești și 11 sate moldovenești au fost strămutate. Lacul de acumulare se întinde pe o suprafață de 59 de kilometri pătrați.
„Aici era loc gol. Satul a fost mutat acolo, unde se află acum Costeștii Noi. Prutul curgea pe acolo. Au început săpăturile. Au săpat până au dat de piatră pentru că fundamentul trebuia să fie construit piatră pe piatră”, a spus Ilie Andrușca, inginer la Hidrocentrala Costești-Stânca.
În timpul construcției a fost schimbată albia râului. Teritoriul pe care se află acum centrala hidroelectrică, pe vremuri aparținea României. Scopul principal al barajului a fost reglarea debitului de apă pentru prevenirea inundațiilor.
„Când a fost deschiderea oficială în luna octombrie, din partea Uniunii Sovietice a participat Ministrul Energeticii a URSS, Neporojnii, din partea Moldovei a participat primul secretar, Bodiu, iar din partea României a fost Iliescu, primul secretar de Iași”, a adăugat Ilie Andrușca, inginer la Hidrocentrala Costești-Stânca.
La hidrocentrală muncesc 26 de angajați. Funcționarea acesteia depinde de volumul de apă din râul Prut, iar producția maximă de energie electrică este înregistrată în lunile mai, iunie și iulie. În acest scop, au fost instalate două hidrogeneratoare cu o capacitate de 16 MW/oră, unul pe partea moldovenească și altul pe partea română.
„Capacitatea maximă de generare a energiei electrice a Hidrocentralei Costești este de circa 65 de milioane de kilowați pe an. Activitatea hidrocentralei este reglementată de către grupul operativ de exploatare a barajului de la Costești. Generarea energiei electrice are loc în conformitate cu deciziile luate de acest grup. Adică, în funcție de debitul de apă care vine în lacul Costești, este generată și energia electrică”, a povestit Igor Cibotaru, director la „Nodul Hidroenergetic Costești”.
Grupul comun se întrunește o dată pe săptămână la Casa Prieteniei, situată chiar la granița celor două țări. Când nivelul apei este insuficient, hidrogeneratoarele funcționează pe rând.
„Este construit în 1975. Întreținerea acestuia se făcea aproape în fiecare zi. Astăzi am trecut la compresoare germane, care nu sunt mai rele în parametri, dar mult mai bune. Pentru control avem un computer mic. Acesta trebuie deservit o dată în an. De fapt, îl deservim mai des, dar o dată în an schimbăm filtrele, uleiul”, a mai spus Vitalii Gonceariuc, inginer șef la Hidrocentrala Costești-Stânca.
Împreună cu Facultatea de Energie a Universității Tehnice din Moldova a fost elaborată o soluție tehnică pentru modernizarea hidrocentralei. Cheltuielile sunt mari și se vrea atragerea unor investiții din Uniunea Europeană.
„Noi putem să valorificăm tot potențialul din regiune, mai exact energia solară, cât și cea eoliană. Noi am decis să punem accent pe valorificarea oglinzii apei, având în vedere că multe țări din lume deja o fac. Totodată, noi am consultat harta vânturilor din R. Moldova și am constatat că, în regiunea Costești, coeficientul vântului este destul de mare. Vom valorifica și energia vântului, adică cea eoliană. Scopul este să sporim capacitățile noastre de generare de cinci ori”, a conchis Igor Cibotaru, director la „Nodul Hidroenergetic Costești”.
Hidrocentrala Costești este singura centrală hidroelectrică din Moldova care este controlată de Chișinău. În 2021, aceasta a produs aproape 68 de milioane de kW. În 2022, din cauza secetei, mai puțin- aproape 41 de milioane de kW. Totodată, doar în luna iulie curent au fost generați 44 de milioane de kW.