De 30 de ani transmite arta populară tinerelor generații

A învățat să îmblânzească lemnul încă în copilărie, iar acum reușește să modeleze acest material după placul și imaginația sa, dar mai presus de toate, după dorințele oamenilor. Este povestea lui Dumitru Muruzuc din satul Răuțel, raionul Fălești, meșterul popular care se trage dintr-o familie de lemnari. Cioplește în lemn de când se știe, dar meseria o practică de 40 de ani, relatează NordNews

De 30 de ani, meșterul popular transmite mai departe generației tinere măiestria cioplitului în lemn. L-am găsit muncind împreună cu elevii săi în cadrul centrului de meșteșuguri din sat.

„-Este inima cu un spic și cu floarea-soarelui, cu drumul șerpuit prin părți și o literă cu simbolul iubirii-inima. 

-Pentru cine o faci?

Nichita Rîuleț, elev: -Pentru mama.”

Dumitru Muruzuc, meșter popular: „Este un lanț spiritual dintre generații. Dacă nu va fi transmis, la un moment dat, acest lanț se va rupe și nu va mai exista legătura dintre noi și strămoși.”

Pentru a realiza astfel de lucrări este nevoie, în primul rând, de multă răbdare, pe lângă pasiune și dedicație.

Dumitru Muruzuc, meșter popular: „Suntem poate unicul popor român din Europa care am păstrat aceste tradiții meșteșugărești. Eram în Sibiu, la un târg al meșterilor, unde s-au apropiat de mine doi germani. Au stat în genunchi pentru a filma opincile. M-au întrebat cum am reușit să păstrăm acest meșteșug până în mileniul trei pentru că în Europa nu mai există.”

La centru sunt șase cercuri de creație unde elevii sunt ghidați de patru meșteri, printre care și soția lui Dumitru Muruzuc, Veronica Muruzuc.

Veronica Muruzuc: „Vă aflați acum în atelierul unde practicăm trei meșteșuguri – împletitul în fibre vegetale, broderia tradițională și croșetatul. Acest meșteșug îl practic din 2000, anume împletitul în fibre vegetale, dar să brodez și să croșetez am învățat de la mama.”

Amalia Bologan, elevă: „Frecventez centrul de meșteșuguri populare din anul 2019. Aici am început să croșetez, iar apoi am fost curioasă să lucrez cu fibrele vegetale. De atunci fac dantele și pălării.”

Primarul satului spune că acest este unul dintre cele mai importante proiecte din sat cu care se mândrește mult și continuă să-l dezvolte.

Tudor Istrati, primarul s. Răuțel: „Noi am cumpărat instrumente și dorim să facem un ciclu închis al lemnului. De la livrarea lemnului din pădure, tăiere și până la lucrările făcute de copii.”

Centrul de creație din Răuțel și-a deschis ușile în anul 2018. În prezent, acesta este frecventat de 80 de elevi care au îndrăgit arta populară. Tinerii au reușit deja să amenajeze un gard din lemn și o fântână.