Republica Moldova lansează în premieră Camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională, structuri menite să sprijine fermierii, să faciliteze accesul la fonduri și să consolideze dialogul cu autoritățile. Sistemul este gândit pentru a reprezenta interesele agricultorilor. Ele vor funcționa la nivel regional și național, oferind servicii, consultanță și acces la fonduri, asigurând reprezentarea fermierilor în deciziile privind agricultura.

Sistemul include 10 Camere Agricole Regionale și o Cameră Agricolă Națională.

Camera agricolă regională Chișinău – mun. Chișinău, mun. Strășeni, r. Criuleni, r. Ialoveni, r. Anenii Noi, r. Dubăsari;

Camera agricolă regional Bălți – mun. Bălți, r. Glodeni,  r. Rîșcani, r. Fălești, r. Drochia, r. Sîngerei;

Camera agricolă regională Hîncești – mun. Hîncești, r. Cimișlia, r. Leova;

Camera agricolă regională Florești – r. Florești, r. Soroca, r. Șoldănești;

Camera agricolă regională Edineț – mun. Edineț, r. Briceni, r. Ocnița, r. Dondușeni;

Camera agricolă regională Orhei – mun. Orhei, r. Telenești, r. Rezina;

Camera agricolă regională Ungheni – mun. Ungheni, r. Călărași, r. Nisporeni;

Camera agricolă regională Cahul – mun. Cahul, r. Taraclia, r. Cantemir, r. Vulcănești;

Camera agricolă regională Căușeni – r. Căușeni, r. Ștefan Vodă;

Camera agricolă regională UTA Găgăuzia – mun. Comrat, mun. Ceadîr-Lunga, r. Basarabeasca;

Camerele regionale vor fi autonome și fără scop lucrativ. Acestea vor reprezenta fermierii din fiecare zonă. Camera Agricolă Națională va coordona activitatea regională și armoniza politicile agricole la nivel central, asigurând legătura între fermieri și autorități.

Fiecare Cameră Agricolă Regională funcționa în baza Adunării Generale, având Consiliu, Președinte/Vicepreședinte și Director executiv. Subdiviziunile vor organiza consultări, programe de instruire și puncte de contact locale pentru fermieri, pentru a fi aproape de nevoile reale ale agricultorilor.

Orice fermier sau operator agricol poate fi membru dacă deține teren sau animale conform legii. Membrii beneficiază de consultanță, reprezentare și acces la informații, iar obligațiile includ respectarea statutului, plata cotizațiilor și participarea activă la activitățile Camerei.

Camera Agricolă Națională va centraliza informațiile și opiniile camerelor regionale, va formula recomandări legislative și va coordona bunele practici. Președinții și vicepreședinții camerelor regionale vor face parte din Consiliul Coordonator al Camerei Agricole Naționale, asigurând astfel legătura permanentă între nivelul local și cel național.

Acest sistem unificat le va oferi fermierilor o voce colectivă puternică, va facilita accesul la finanțări naționale și europene, și va crește transparența în relația cu autoritățile. Potrivit autorităților, Camerele Agricole vor deveni astfel un instrument esențial pentru modernizarea agriculturii și dezvoltarea sustenabilă a mediului rural.

Citiți mai mult:

Realizări și provocări în sectorul vitivinicol

Stimați cititori!