Cum poți adopta un copil în Moldova

0 115

Procedura de adopție în R. Moldova durează cel puțin un an și nu presupune achitarea cărorva taxe. Adoptatorul va suporta costuri doar în perioada pregătirii documentelor, a informat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) scrie ZDG.md

Persoana care a decis să înfieze un copil trebuie să depună o cerere la autoritatea tutelară teritorială, împreună cu un set de acte. Dacă ea întrunește condițiile materiale, morale și de sănătate pentru a adopta un copil, atunci i se conferă statutul de adoptator.

În R. Moldova pot fi înfiați copiii care nu a putut fi integrați în familia lor biologică. La început, adoptatorul și copilul adoptabil trec printr-o perioadă de potrivire, în care se formează atașamentul unuia față de celălalt. Dacă această perioadă a trecut cu succes, cazul va fi examinat de instanța de judecată, care, va emite o hotărâre prin care adoptatorul va fi numit părintele copilului. Chiar dacă procesura de adopție este încheiatăfamilia nu va dispărea din vizorul autorității tutelare, ci va fi monitorizată ulterior în decurs de cinci ani, iar copilul adoptat se va afla la evidenţa autorităţii teritoriale de la domiciliul părinţilor adoptivi pînă la împlinirea vîrstei lui de 18 ani.

Cine poate și cine nu poate adopta copii?

Legea prevede că pot adopta copii persoanele care au atins vârsta de 25 de ani și care au capacitate deplină de exercițiu. Adoptatorii trebuie să fie cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât cel pe care doresc să-l adopte, dar nu cu mai mult de 48 de ani.

Adoptatorii trebuie să îndeplinească garanțiile morale și condițiile materiale necesare dezvoltării multilaterale și armonioase a personalității copilului. În cazul cuplurilor (soț și soție), adopția de către aceștia este permisă numai dacă căsătoria lor durează de cel puțin 3 ani până la momentul depunerii cererii de adopție.

Conform legii, nu pot adopta copii persoanele care au fost decăzute din drepturile părintești, sau cele a căror stare de sănătate nu le permite îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor, responsabilităților de creștere și de educare a copiilor. Nu pot adopta copii persoanele care au copii biologici și se eschivează de la plata pensiei alimentare, sau cele care nu-și îndeplinesc obligațiile părintești.

De asemenea, nu pot adopta copii persoanele care au adoptat copii, care au fost tutori sau curatori în trecut dar care nu și-au exercitat corespunzător obligațiile părintești, dar și cele  care au prezentat documente sau informații false pentru încuviințarea adopției.

Nu li se va permite să adopte un copil nici persoanelor care au fost condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni intenționate contra vieții, sănătății sau demnității persoanei, inclusiv cele referitoare la viaţa sexuală, contra familiei şi copiilor.

Care copii pot fi adoptați?

Conform legii, pot fi adoptați copiii cu vârsta de până la 18 ani. Este interzisă separarea fraţilor prin adopţie, precum şi adopţia acestora de către persoane sau familii diferite cu excepţia cazurilor cînd această cerinţă contravine interesului superior al copilului. Posibilitatea separării fraţilor prin adopţie se examinează de către Consiliul Consultativ pentru Adopţii.

Este interzisă adopția între frați dar și adopţia unui copil de către mai mulţi adoptatori, cu excepţia cazului în care aceasta se face de către ambii soţi simultan. Poate fi încuviinţată o nouă adopţie în cazul în care adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat, adopţia anterioară fiind considerată desfăcută sau nulă.

Un copil poate fi adoptat doar după ce toate căile de integrare a lui în familia biologică ori în familia extinsă s-au epuizat. Măsurile de reintegrare a acestuia se efectuează în baza unui plan individualizat, care se realizează în termen de 6 luni de la data luării la evidenţă ca fiind copil orfan sau copil rămas fără ocrotire părintească. Statutul de copil adoptabil i se stabilește copilului doar după ce există o hotărâre definitivă și irevocabilă. Copilului găsit i se stabileşte statutul de copil adoptabil la epuizarea tuturor investigaţiilor de identificare a părinţilor.

Ce acte trebuie depuse la autoritatea tutelară?

Persoanele care doresc să adopte copii trebuie să depună o cerere la autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază își au domiciliul.

Cererea trebuie să conțină numele, prenumele, ziua, luna și anul nașterii adoptatorului, adresa de domiciliu și de reședință. Adoptatorul trebuie să indice solicitările pe care le are dar și motivele pentru care dorește să înfieze un copil. De asemenea el trebuie să indice și dacă este disponibil de a  adopta mai mulți copii, inclusiv frați.

La cerere trebuie să se anexeze copia actului de identitate, a certificatului de naștere, a certificatului de căsătorie sau de divorț. Pentru a demonstra că adoptatorul are condițiile materiale necesare pentru a întreține un copil, acesta trebuie să prezinte de la serviciu un act care confirmă funcția deținută și mărimea salariului pentru ultimele 12 luni, dar și copia autentificată de pe actul ce confirmă dreptul său de proprietate sau dreptul de folosință asupra unui spațiu locativ. La cerere se mai anexează și cazierul judiciar, certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, în care se indică aptitudinea de a adopta un copil din punct de vedere medical, dar și datele sale biografice.

Cât durează procedura de adopție?

Din răspunul oferit de MSMPS pentru ZdG, durata procedurii de adopție este individuală în fiecare caz, în funcție de perioada de pregătire a actelor anexate la cererea de adopție, de posibilitatea de realizare a potrivirii prealabile dintre un adoptator și un copil adoptabil.

„De regulă, autoritățile tutelare teritoriale nu pot realiza o potrivire întrucât adoptatorii solicită adopția copiilor de vârstă fragedă fără probleme de sănătate, iar în Registrul de stat al adopțiilor sunt  în evidență preponderent copiii mai mari de 7 ani, copii cu probleme de sănătate sau cupluri de frați, fapt ce mărește termenul de așteptare a adoptatorilor”, se menționează în răspunsul oferit de MSMPS.

Perioada de potrivire propriu-zisă dintre adoptator și copil durează aproximativ trei luni, iar încuviințarea adopției în instanța de judecată durează în mediu, opt luni.

Cât costă să adopți un copil în R. Moldova?

În R. Moldova procedura adopției naționale nu prevede anumite taxe.

În cazul adopției internaționale, adoptatorul achită o taxă unică pentru efectuarea procedurilor de adopție internațională în mărime de 3000 de lei.

Potrivit legii, este interzisă oferirea de către adoptator, în nume propriu sau prin persoane interpuse, în mod direct sau indirect, a oricăror foloase materiale ilegale autorităţilor competente în domeniul adopţiei sau funcţionarilor din cadrul instituţiilor publice implicaţi în procesul de adopţie. Primirea sau oferirea anumitor foloase se sancționează conform legii. Mai mult, în cazul în care se constată asemenea ilegalități, adopția poate fi anulată.

 Care sunt drepturile și obligațiile părinților și copiilor adoptivi?

Legea prevede că din momentul încuviinţării adopţiei se stabileşte filiaţia între copilul adoptat şi adoptator, precum şi legăturile de rudenie între copil şi rudele adoptatorului.

Adoptatorii se înscriu în actul de naştere al copilului adoptat în calitate de părinţi ai lui în conformitate cu hotărîrea judecătorească de încuviinţare a adopţiei. La cererea adoptatorilor, instanţa de judecată poate schimba numele și prenumele copilului adoptat, dacă acest fapt nu afectează interesul lui superior.

Astfel, părinții adoptivi au faţă de copilul adoptat drepturile şi obligaţiile părinților biologici faţă de copilul său.

Copilul adoptat, la rândul său, este exonerat de îndeplinirea obligaţiilor faţă de părinţii săi biologici şi de rudele acestora, însă are faţă de părinţii săi adoptivi drepturi şi obligaţii similare celor pe care le are o persoană faţă de părinţii săi biologici.

Conform datelor MSMPS, la sfârșitul anului 2019, în instituțiile de tip rezidențial erau 306 de copii cărora le-a fost stabilit statutul de copii rămași fără ocrotire părintească. În anul în anul 2019 din instituțiile de tip rezidențiat au fost adoptați 7 copii, dintre care trei rămași fără ocrotire părintească.