Creştinii ortodocşi de stil vechi prăznuiesc în 21 septembrie „Naşterea Maicii Domnului”, numită în popor şi Sfânta Maria Mică.
În calendarul popular, ea semnifică hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Este cea dintâi mare sărbătoare din cununa Sfinţilor de peste an, în mai multe biserici oficiindu-se slujbe.
În această zi, rândunelele pleacă în țările calde, insectele se ascund în pământ, iar frigul începe să se simtă tot mai mult.
În popor se mai spune că vor fi ascultate cu precădere rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară.
Dacă plouă, va fi o toamnă ploioasă şi friguroasă.
De Sfânta Maria Mică începe culesul viilor, se bat nucii pentru a avea roadă bogată şi anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor şi se dă startul târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă.
20 şi 22 septembrie sunt considerate „zile sacre”, în tradiţia populară fiind cunoscute sub denumirea de „cercurile Sfintei Marii”.
La data de 21 septembrie, în mai multe localităţi se sărbătoreşte hramul.
În Moldova, peste 120 de mii de femei se numesc Maria, iar în jur de 290 – Maricica.
Aproape trei mii de bărbaţi au prenumele Marian, iar alţi 7600 – Marin.