”Cât de competitiv este sistemul de învățământ din Moldova?”

Deficitul de specialiști de pe piața muncii, fluxul mare de personal, nevoia de angajați calificați și motivați, necesitatea unor stagii de practică mai extinse, facilitățile acordate elevilor sau studenților, adaptarea programelor de studii și a calificărilor oferite în instituțiile de învățământ din țară, pachete salariale și productivitatea muncii – despre toate acestea au discutat participanții la dezbaterea publică organizată joi 19 mai de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” pe platforma Agendei Naționale de Business, dedicată dialogului și interacțiunii cu mediul privat de afaceri.

La dezbateri au fost prezenți din partea mediului de business, BORIS GHERASIM, președintele ADAM, NATALIA IEPURAȘ, administratorul principal al ZEL Ungheni, EDVARD BULGAC, președintele Asociației Patronale a Producătorilor Agricoli Ungheni, SILVIA LAZU, președintele APIUS, ANA VATAVU, reprezentant Steaua Reds SA și OLGA BÎCLEA, reprezentant TRICON SA. Din partea instituțiilor de învățământ au participat VERONICA PRISĂCARU, rector interimar UASM, ION OBOROC, directorul Colegiului Agroindustrial Ungheni și ELENA NICOLAEV, reprezentantul Centrului de Excelență în Construcții. Ministerul Educației și Cercetării a fost reprezentat de NADEJDA VELIȘCO, secretar general, și SILVIU GÎNCU, șef secție Învățământ Profesional Tehnic. Dezbaterea a fost moderată de experții ANB / IDIS ”Viitorul”, Igor Munteanu și Veaceslav Ioniță.

Reprezentanții mediului de business au subliniat dificultățile pe care le întâmpină la angajarea specialiștilor, fie că e vorba de specialiști calificați sau muncitori fără calificare. Agenții economici au declarat că deși oferă pachete salariale atractive, cu salarii peste salariul mediu pe economie, cu tichete de masă, transport și chiar cazare, numărul celor care vin să se angajeze este redus, iar fluxul de personal rămâne ridicat. Au ridicat și problema absolvenților de învățământ, care în proporție de peste 70% nu profesează pe specialitatea studiată. Agenții economici s-au mai plâns și de faptul că specialiștii veniți de pe băncile școlii nu fac față cerințelor de pe piața muncii. Participanții la discuții au fost de acord că o soluție este învățământul dual, de pe urma căruia ar avea de câștigat toți cei vizați, și absolvenții, și agenții economici, și instituțiile de învățământ.

Agenții economici au remarcat faptul că progresul tehnologic își spune cuvântul și că activitatea economică este din ce în ce mai orientată spre tehnologii noi și digitalizare. De aceea, viitorii specialiștii au nevoie de îndrumare și de pregătire, pe care instituțiile de învățământ o pot oferi doar printr-o mai strânsă cooperare cu mediul de afaceri pentru stagii de practică și pregătire în economia reală.

A fost ridicată și problema elevilor și studenților care sunt pregătiți în instituții de învățământ din țară și care fac practică și ulterior se angajează la companii din Chișinău. Cazarea acestora e o problemă, în condițiile în care salariile oferite nu pot acoperi și cheltuielile de cazare. În cadrul discuțiilor au fost identificate soluții pentru ca aceștia să locuiască în cămine studențești, pe cheltuiala companiilor unde fac practică sau a angajatorului.

Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au prezentat situația ofertei educaționale și au trecut în revistă eforturile pe care le fac pentru adaptarea specializărilor la cerințele pieței muncii. Astfel, în urma dialogului cu agenții economici au apărut specializări și meserii noi. Deficitul se menține însă pe piața muncii, astfel că unele specializări sunt prioritizate pentru a atrage studenți. Ministerul sprijină parteneriatele instituțiilor de educație cu agenții economici pentru dezvoltarea învățământului dual și face apel la o mai bună comunicare.

De altfel, comunicarea a fost cuvântul cheie al dezbaterii și s-a discutat inclusiv despre necesitatea unei platforme de dialog permanent între instituțiile de educație și mediul de business pentru identificarea exactă a numărului de specialiști de care e nevoie în economie și a competențelor pe care trebuie să le dețină, astfel încât profesorii să știe ce fel de specialiști trebuie pregătiți în școli și universități.

O soluție pentru acoperirea lipsei de specialiști în unele domenii o oferă și ANOFM care finanțează programe de recalificare profesională, prin care adulții care vor să învețe o altă meserie devin muncitori calificați în urma unui curs de 3 – 6 luni într-colegiu sau centru de excelență.

Propunerile formulate de participanții la dezbatere vor fi transmise reprezentanților autorităților. Dezbaterea publică s-a desfășurat sub sloganul ”Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”.