Carnea artificială, salvarea planetei: ce sunt proteinele „microbiene”

Carnea artificială ar fi salvarea planetei noastre, cred cercetătorii. Dacă înlocuim progresiv 20% din consumul mondial de carne de vită și de miel cu așa-numitele proteine „microbiene” care imită textura cărnii, am putea reduce la jumătate emisiile de dioxid de carbon și defrișările legate de agricultură până în 2050, scrie playtech.ro.

Potrivit unui studiu publicat în The Nature și citat de The Guardian, pe baza proiecțiilor actuale privind creșterea populației și cererea de alimente, înlocuirea a jumătate din consumul de carne roșie cu proteine microbiene, cultivate în cuve din oțel inoxidabil, ar putea reduce cu peste 80% pierderile de arbori și poluarea cu CO2.

„Cu o schimbare relativ mică în consumul de carne de rumegătoare, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din defrișările tropicale pot fi reduse foarte mult”, a declarat autorul principal al studiului, Florian Humpenoder, cercetător la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK). „Aceasta este o contribuție importantă la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris privind clima”, adăugat el.

Carnea artificială ne salvează planeta

În ceea ce privește schimbările climatice, industria cărnii de vită contribuie în mod negativ în două moduri: pe de o parte, duce la distrugerea pădurilor tropicale (care, altfel, ar absorbi C02), pentru a face loc pășunilor și culturilor (soia) pentru a hrăni vitele. Cu toate astea, rumegătoarele sunt o sursă majoră de metan, un gaz cu efect de seră de 30 de ori mai puternic decât CO2 la o scară de o sută de ani.

Astfel, alimentele produse prin creșterea celulelor microbiene sau fungice sunt supuse unui proces de fermentare, similar celui al vinului sau al berii. Aceste celule se hrănesc cu glucoză – din trestie de zahăr sau sfeclă de zahăr, de exemplu – pentru a produce proteine, ceea ce înseamnă că producția necesită terenuri cultivate, dar mult mai puțin decât în cazul cărnii roșii, conform studiului citat.

În acest mod, dacă metodele agricole și modelele de consum actuale vor continua în următorii 30 de ani, suprafața de pășune din lume ar crește cu aproape un milion de kilometri pătrați. În ciuda acestora, dacă 20% din această carne ar fi înlocuită cu proteine microbiene, suprafața cultivată ar scădea sub nivelurile actuale.