Care sunt consecințele renunțării la fertilizare?

Mulți fermieri se gândesc să renunțe sau să reducă fertilizarea culturilor. În 2022 câștigătorii vor fi cei care în trecut s-au asigurat că solul era bogat în nutrienți. Chiar și la limitarea fertilizării, trebuie păstrate proporțiile corecte de azot, fosfor și potasiu. Alternative?

Situația actuală de pe piață poate duce la abandonarea fertilizării sau la o fertilizare dezechilibrată. Fertilizarea numai cu azot va duce la acidifierea rapidă a solului și la alte efecte negative, cum ar fi activarea aluminiului schimbabil, deteriorarea sistemului radicular și, în cazuri extreme, la un randament scăzut. Așadar, chiar dacă vom limita fertilizarea trebuie să păstrăm proporțiile de nutrienți și să nu folosim un singur ingredient. Mai bine ca doza să fie mai mică, dar să includă și fosfor și potasiu.

Cum vor răspunde culturilor la lipsa aprovizionării cu nutrienți?

În primul rând sunt acei fermieri care în anii trecuți s-au îngrijit deja ca pământul lor să nu ducă lipsă de nutrienți. Cu un sol bogat în nutrienți, limitarea fertilizării timp de un an nu ar trebui să afecteze semnificativ randamentul culturii. Din păcate, multe ferme nu sunt într-o situație atât de bună. Dacă, pe soluri ușoare, slab fertile, nu restabilim nivelul de elemente nutritive, vom avea ca rezultat, pe de o parte, o reducere semnificativă a randamentului, iar pe de altă parte, o deteriorare a calității recoltei, factori ce vor afecta prețul obținut la vânzare. Ca exemplu de reacție a plantelor la abandonarea fertilizării, poate fi menționat porumbul. Dacă nu este fertilizat cu fosfor în faza de 4-6 frunze, știuleții nu se vor dezvolta corespunzător. Potasiul este responsabil de metabolismul carbohidraților. În cazul oleaginoaselor, fertilizarea limitată va pune sub semnul întrebării rentabilitatea producției.

Fermierii care în trecut au acordat atenție refacerii resurselor solului și au menținut un conținut ridicat de nutrienți, pot renunța pentru o perioadă scurtă de timp la fertilizare, fără daune majore. Cu toate acestea, dacă abundența solului în nutrienți nu a fost restabilită, iar plantele, în timp ce absorb substanțele nutritive, îl epuizează suplimentar, este o modalitate simplă de epuizare sau, cu alte cuvinte, de sterilizare a solului și degradare treptată a acestuia. În plus, o revenire la nivelul de nutrienți de acum un an sau doi va genera costuri suplimentare în următoarele sezoane de vegetație. Această problemă va fi vizibilă în special pe solurile cu capacitate scăzută de absorbție a nutrienților.