Briceni – ”patria” cartofilor moldovenești / FOTO

0 124

Despre cei din nordul țării se spune că pe lângă buni întreprinzători, mai sunt și comercianți iscusiți, iar odată ajunși acolo ne convingem pe deplin de acest lucru. Pentru Ion Arman din satul Corjeuți, raionul Briceni, ziua nu se împarte în ore, ci în noi obiective de îndeplinit, motiv pentru care activitățile îi sunt planificate până în cele mai mici detalii. Cu telefonul mereu la ureche, zilnic pune la punct toate aspectele legate de afacerea sa.

Deține peste 500 hectare de teren agricol, dintre care 400 – arabile și 105 – livadă, în aria de deservire a sistemelor centralizate de irigare (SCI) „Tețcani”, „Beleavinți” și Corjeuți din raionul Briceni, iar la moment este în proces de recoltare a cartofilor de pe 185 hectare.

„De profesie sunt inginer, iar după o perioadă de muncă în Odesa, am revenit acasă. Împreună cu fratele am început să investim în agricultură, fiind la acea vreme printre primii producători în masă de cartofi”.

Din generație în generație, moldovenii numesc cartoful „a doua pâine”, iar știința modernă le dă dreptate, întrucât reprezintă una din cele mai bogate surse de amidon, vitamine, minerale și fibre dietice. Totodată, cartofii sunt plante horticole care necesită irigări frecvente, astfel încât tuberculii să se dezvolte corespunzător. Conștient de acest lucru, dnul Arman nu își imaginează că ar fi reușit să devină protagonistul unei istorii de succes despre cartofi, dacă nu exista accesul la irigare.

„Anul acesta am avut parte de un suport financiar considerabil din partea Fondului de Dezvoltare Durabilă Moldova prin care au fost construite rețele noi de alimentare cu apă pentru irigare din cadrul SCI „Tețcani” și „Beleavinți”. Datorită acestui fapt, avem posibilitatea să irigăm mai mult și la prețuri mai mici pentru volumul de apă pompat. Cultivăm patru soiuri de cartofi, roșii și albi. În medie, roada din acest an pe care o preconizăm este de peste 35 tone la hectar”, a menționat Arman.

„Unde-i unul nu-i putere, unde-s mulți, puterea crește”… și irigarea sporește, ar spune dnul Arman.

Din dorința și necesitatea de a mișca lucrurile din loc, a devenit președintele Asociației Utilizatorilor de Apă „Irigare-Nord”, prin intermediul căreia agricultorii-membri din zonă au acces nelimitat la apă, costul pentru un metru cub de apă livrat la irigare micșorându-se de câteva ori. O parte din roada de cartofi culeasă urmează a fi depozitată, iar alta este comercializată pe piața internă, dar și în unele țări europene și membre CSI. Dnul Arman consideră că afacerea cu cartofi este una profitabilă, atâta timp cât piața locală nu este „inundată” de importuri. O altă problemă o constituie și lipsa forțelor de muncă.

„E foarte mare criză atunci când căutăm oameni la lucru. O bună parte din cei apți de muncă au ales calea străinătății și practic nu avem cu cine lucra acasă”, a explicat antreprenorul.

În pofida multor provocări, caracteristice afacerilor din domeniul agricol, oricine îl cunoaște pe dnul Ion Arman, poate confirma că omenia, zâmbetul și simțul umorului nu îl părăsesc nici în cele mai dificile momente. Secretul succesului, în opinia dumnealui, nu e unul complicat, dar necesită foarte multă abnegație.

„Agricultura nu este un domeniu în care se muncește ușor. În sezonul cald suntem aproape mereu pe câmpuri, fiind implicați în diverse procedee agrotehnice, iar în cel rece – punem la punct toate formalitățile și documentația, ne ocupăm de comercializarea mărfii depozitate și ne pregătim de un nou sezon agricol, de aceea timpul liber este practic un lux”, a afirmat președintele AUAI „Irigare-Nord”.

Cartoful reprezintă una dintre cele mai răspândite culturi agricole în Republica Moldova, având un rol important în economia națională, fiind totodată și una dintre principalele surse de alimentaţie. Potrivit mai multor producători de cartofi, în anul curent, datorită precipitațiilor abundente de la începutul verii, în Moldova este așteptată o recoltă de cartofi mai mare decât în anii precedenți, fiind capabilă să satisfacă cererea pe piața internă în acest sens.