Arta tradițională oferă posibilitatea multor oameni cu nevoi speciale să învețe noi deprinderi. Datorită tehnologiilor, cursurile de instruire devin mai accesibile chiar și în contextul pandemic. Evenimentul la care au participat meșteri populari, copii, dar și reprezentanți ai instituțiilor abilitate este parte componentă a proiectului Acces egal bazat pe drepturile omului, a persoanelor cu dizabilități de vedere și auz la patrimoniul muzeal.
”Noi prezentăm astfel de programe pentru că, înainte puteau veni și privi, pentru că noi avem un centru unde dumnealor pot veni și privi sau să se întâlnească. Deocamdată, noi facem totul prin filmări, pentru mine este ceva nou. Noi trebuie să alegem gesturi corecte, să prezentăm totul ce se petrece aici, nu este ușor de explicat, dar sper că o să fie plăcut uimiți”, spune Ina, traducător mimico-gestual.
Limbajul mimico-gestual este diferit în funcție de etnie. În cadrul atelierului cu traducere sincron, beneficiarii sunt cunoscătorii de limbă română.
”Am încercat să aduc mesajul despre cum se muncește în lut, cum se face ceramica. Meșteșugul olăritului și al ceramicii se poate de adus la orice persoană care are mici dificultăți, dar eu sunt încrezut că pot să aduc informația dată pentru oricine. Eu sper foarte mult că pandemia nu va dura mult, ne-om revedea”, menționează Lilian Scutelnic, meșter popular în ceramică.
Din cauza pandemiei, prezența persoanelor cu handicap a fost limitată. În schimb, pe durata întregului atelier au fost realizate traduceri mimico-gestuale și audio descriptive.
”Beneficiarii proiectului, în general, sunt persoane cu dizabilități de vedere și dizabilități de auz. Ținând cont că suntem în situație pandemică, respectiv nu am putut să aducem aici nevăzători, și persoane cu dizabilități de auz și vorbire. Din acest considerent, am organizat un master clas pe care l-am filmat și l-am tradus în format live, în limbaj mimico-gestual. De asemenea, va fi realizată audio descripția acestui eveniment și vor fi difuzate pe canalele de comunicare dedicate pentru persoanele cu dizabilități”, declară Victor Coroli, director executiv Alianța Infonet.
În prezent, sunt 170 de mii de oameni cu nevoi speciale dintre care comunitatea celor cu deficiențe de auz constituie cca 5 mii, iar de vedere – în jur de 15 mii.
”Conform estimării Organizației Mondiale a sănătății, numărul de persoane care au anumite dificultăți, nu dizabilitate, dar deficiență de vedere se apropie de 100 de mii”, mai adaugă Victor Coroli.
Pentru ca atelierul să aibă impactul dorit, au fost prezenți și liceeni care în premieră au modelat în lut.
”Azi am învățat o nouă tehnică de a face în lut. A fost o experiență foarte bună și aș vrea ca să mai venim împreună toate și să mai încercăm ceva, dar ceva mai dificil. Orișicare om trebuie să încerce să facă ceva din lut, să vadă experiența asta și să simtă cu mâinile lui ce înseamnă lut”, au povestit participanții la Proiect.
Lucrul artizanal mereu a fost apreciat, dar oportunități de dezvoltare în acest domeniu au și tinerii cu handicap care pot deprinde să modeleze argila.
”Acum ne aflăm în atelierul fraților Lilian și Ruslan Scutelnic cu un atelier de creație. Acest atelier a fost destinat persoanelor cu necesități speciale în cadrul proiectului Acces egal bazat pe drepturile omului, a persoanelor cu dizabilități de vedere și auz la patrimoniul muzeal. Legea muzeelor prevede ca absolut toate persoanele să beneficieze de patrimoniul muzeal, cu toate acestea, în țările din spațiul est european, încă puțin ce se implementează în practică, fiindcă nu suntem încă pregătiți nici moral, nici fizic să acordăm acestor persoane informația necesară și sub forma necesară”, specifică Elena Cojocari, director adjunct MNEIN
Prima etapă a proiectului a fost prezentarea unei săli a Muzeului Național de Etnografie. Piesele etnografice, fazele prin care s-a dezvoltat instituția culturală și tradițiile în Moldova sunt tot mai greu de explicat acestei categorii de oameni. Personalul muzeului încă nu este pregătit suficient pentru a face față acestor activități.
”De aceea, sala natura, care prezintă înălțimile Nistrului, cu toată flora și fauna cu specificul acestei zone geografice. Codrii, iarăși cu flora și fauna cu păsările și toate plantele specifice. Bălțile și stepele și, desigur, în centrul sălii doi se află harta-machetă a Republicii Moldova, toate au fost povestite special pentru persoanele cu deficiențe de văz prin audio descripție”, mai adaugă Elena Cojocari.
Evenimentul este o continuitate a proiectului, iar beneficiarii fac cunoștință nu doar cu exponatele, dar și cu tradițiile naționale, meșteșugurile populare, un loc important ocupându-l ceramica.