Vor să-și mărească șeptelul, dar nu au cu ce-și hrăni animalele. Fermierii din nordul R. Moldova se plâng că, an de an, rămân cu mai puține pășuni. De vină ar fi unii agricultorii, care vor să-și extindă terenurile, arând chiar și drumurile de țară. Aceștia prejudiciază statul, susțin reprezentanții Ministerul Agriculturii, în timp ce autoritățile publice locale strâng neputincioase din umeri, relatează NordNews.
La mijlocul lunii martie curent, prim-ministrul Dorin Recean a vizitat ferma familiei Țurcanu din satul Pelinia, raionul Drochia, unde a și aflat despre această problemă.
„Acum întâmpinăm dificultăți cu pășunile și imașurile. Avem agenți economici care încalcă hotarele stabilite legal și intră pe imaș cu arătura”, a declarat Alexandru Țurcanu, antreprenor.
Aliona Țurcanu spune că insuficiența pășunilor este o problemă mai veche, iar din acest motiv a fost nevoită să reducă din șeptel.
„Nu ne ajung pășuni fiind că sunt niște agenți economici care dorind să-și extindă afacerea, au luat din imaș, l-au arat și s-au pricopsit cu o bucată de pământ în plus. Am bătut la ușa primarului, am sunat, m-am adresat și la primar și la vice-primar, am insistat să vină cu măsurări la fața locului”, a precizat Aliona Țurcanu, fermieră.
Potrivit femeii, din cauza abuzurilor unor agenți economici, an de an, fermierii rămân fără hectare întregi de imașuri.
„Din partea primarului n-am avut niciun rezultat. Vice-primarul a fost de câteva ori la măsurări, au fost puși țărușii, ca la lucrările de primăvară sau de toamnă, să fie scoși toți țărușii, aruncați. Cu asta s-a terminat. Au fost arate mai departe imașurile, și an de an se extind. La un alt pământ de-al nostru, două hectare sunt ieșite în imaș. Este act de constatare, cu consilierii, primarul și poliția”, a adăugat Aliona Țurcanu, fermieră.
Aliona Țurcanu spune că a încercat în repetate rânduri să discute cu liderii agricoli, dar fără rezultat.
„Noi de fiecare dată discutăm, dar nu reacționează în niciun fel. Este o normalitate pentru ei și nu văd vreo problemă. E un cerc vicios, sunăm, mergem la primar și agenții economici, dar nu se rezolvă nimic. Eu cred că este un interes. Eu altfel nu pot să-mi explic, pentru că an de an mi se promite că: „uite, strâng roada și gata, la toamnă dau imașul înapoi””, a spus Aliona Țurcanu, fermieră.
Și locuitorii din sat spun că sunt nevoiți să renunțe la creșterea animalelor din cauza obrăzniciei unor agricultori. În timp ce terenurile arabile se extind, suprafața pășunilor scade constant.
„Pentru acest imaș noi plătim impozite, dar ei ară și cultivă ce vor. Noi nu avem unde paște vitele. Ei o fac din cauză că au o permisiune, că de la primar, că de la altcineva, pentru că singuri nu ar face-o. Ori au plătit primarul, i-au dat bani și acesta le-a dat voie. Ei doar nu pot să are terenurile care nu sunt ale lor. Ei ară și își fac socotelile lor, dar noi nu avem unde paște vacile.”
„Ară. Uneori și drumurile se ară la noi în sat, lumea se plânge. Acum nu-i lege, nu se tem. Care și cum dorește, așa face. Chiar și dacă le spui, credeți că ne ascultă pe noi? Nu ne ascultă, acum legea e slabă. Dacă ar avea frică și s-ar teme și de Dumnezeu că, totuși, nu-i a lor pământul, e al satului. E pământul tuturor, nu al unuia. Aici, partea asta unde sunt ei, văd că totul e arat.”
Unul dintre agenții economici agricoli care s-ar face vinovat de aratul pășunilor este Gheorghe Țurcanu, administratorul Cooperativei de Producție „Cîmpia Peliniței”. Întreprinderea dispune de o suprafață totală de aproape 3 mii de hectare de teren agricol, dintre care 2,5 mii de hectare sunt în arendă.
„Am avut reproșuri că „iată, mi-ați arat imașul”. Eu în cazul dat m-am adresat la primărie pentru că ei sunt în teritoriu reprezentanții statului. Le-am spus că de când lucrez, de când am luat aceste terenuri și le prelucrez, acestea sunt hotarele, dar dacă sunt întrebări, veniți și măsurați, bateți țăruș și se termină întrebarea. Oamenii așa și au făcut, au pus țăruși, dar acolo unde au pus ei – da, am văzut că e intrat (trecut de hotar – n.r.), dar acest lucru e de mult timp, încă de pe timpurile colhozului”, a declarat Gheorghe Țurcanu, administratorul Cooperativei de Producție „Cîmpia Peliniței”.
Gheorghe Țurcanu neagă acuzațiile și spune că n-a dat indicație vreodată ca pășunile să fie arate.
„La mine sunt două asolamente, două brigăzi de tractoare, am „brigadiri”, agronomi, dar niciodată n-am dat indicații ca „hai, băgați-vă și arați pășunile”. Eu nu l-am arat și nu m-am băgat intenționat să ar pășunile. Eu am apucat aceste pământuri mai demult, așa se prelucrau și așa le-am prelucrat până în vara anului trecut. Mai departe, dacă au măsurat acolo, nu ne băgăm”, a adăugat Gheorghe Țurcanu, administratorul Cooperativei de Producție „Cîmpia Peliniței”.
Autoritățile publice locale ridică neputincioase din umeri și spun că nu pot rezolva problema.
„Noi avem peste 800 de hectare de pășuni care nu sunt înregistrate. Delimitarea acestora era preconizată în anul 2000-2004, când a fost programul „Pământ”, când Guvernul a mers pe privatizare și delimitarea tuturor sectoarelor de teren. Noi am rămas cu imașuri nedelimitate. De aici rezultă și problema juridică, pentru că noi, pentru a stabili faptul că s-a încălcat linia de hotar a imașului, trebuie să știm exact unde este linia (marginea de hotar a imașului – n.r.)”, a declarat Ion Borș, vice-primar s. Pelinia.
Vice-primarul localității recunoaște că unii agenți economici intră pe imaș cu arătura, dar acest lucru este greu de demonstrat.
„Anul trecut am avut o ședință cu toți agenții economici, în special cu cei agricoli. Au fost preveniți, atenționați, care cunosc că s-au băgat în imașuri cu anumită suprafață, să revină la linia lor de hotar. Terenul aparține persoanelor fizice, dar sunt date în arendă la Cooperativa de Producție „Cîmpia Peliniței”. Constatările au fost diverse deoarece sunt unele segmente în care terenul agricol se suprapune la imaș, adică iese în pășune, dar sunt unele segmente – invers. Din ceea ce am constatat noi, practic, în imaș erau băgate circa 20 de hectare. Noi facem un act de constatare, dar ca să demonstrăm în instanță pentru recuperarea prejudiciului, nu putem din motiv că nu e delimitat imașul”, a spus Ion Borș, vice-primar s. Pelinia.
Potrivit funcționarului public, pentru înregistrarea, măsurarea și delimitarea imașurilor e nevoie de aproximativ un milion de lei, bani de care primăria nu dispune.
„Nouă ne trebuie o sumă mare de bani, care nu este disponibilă la moment în bugetul local. Ce ține numai de măsurare – 200 de lei pentru un punct, ca să-ți arate un punct. Imașul nu vine pătrat, să aibă patru puncte. El vine unghiular, secționat și la un imaș, nu pot să vă spun sigur, dar undeva la 20 de puncte trebuie. Asta doar ca să se măsoare. Ulterior, elaborarea documentație și înregistrarea se achită aparte”, a menționat Ion Borș, vice-primar s. Pelinia.
Iar odată cu implementare proiectului care are drept scop înregistrarea bunurilor imobile proprietate publică şi celor proprietate privată, dar și evaluarea proprietății imobiliare, autoritățile publice locale vor avea doar de câștigat.
„Problema este destul de semnificativă pentru comuna Pelinia. Pe lângă faptul că ne oferă dreptul de a sancționa persoanele care se bagă abuziv în imaș, obținem și dreptul de a scoate la licitație terenurile cu destinația pășuni, care nu sunt folosite la moment. Mă refer la scoaterea la licitație privind darea în arendă. Acesta ar fi un plus economic semnificativ pentru bugetul local pentru că, la moment, agenții economici, fermierii în domeniul zootehnic, plătesc impozit pe cap de animal”, a declarat Ion Borș, vice-primar s. Pelinia.
Un alt sat, aceeași problemă. La 53 km distanță de Pelinia, în satul Băhrinești, raionul Florești, un agent economic ar fi arat mai multe imașuri, dar și drumuri de țară, lucru despre care jurnaliștii NordNews au scris acum trei ani.
„Iată, de exemplu, locurile date au fost arate. aici este arat și este cultivat. Nu-i lăsat. Vedeți unde se termină câmpurile, dar el este arat aici. Acest teren, care e mai jos de linie, este arat până la drum. Acesta este locul care trebuia să fie lăsat pentru a deservi sătenii, el este totul arat, absolut. Or, de exemplu, terenul dat. El este arat, dar aici nici nu trebuia dumnealui să se bage. – Acolo este pajiște? – Da, acolo este imaș”, a declarat Victor Covalenco, primar s. Băhrinești, r. Florești.
Edilul satului spune că agricultorul și-a recunoscut vina și a plătit primăriei pentru ararea imașului.
„Dumnealui a recunoscut și am contractat 8 hectare care au fost arate. Este contract prin care primăria Băhrinești a beneficiat de 20 de mii de lei. Contractul a fost semnat, dumnealui a recunoscut că s-a deplasat cu aratul și semănatul în proprietatea administrației publice locale”, a declarat Victor Covalenco, primar s. Băhrinești, r. Florești.
Sătenii spun că odată cu extinderea ilegală a terenurilor arabile, tot mai mulți oameni renunță la creșterea animalelor.
„Ei au arat astăzi olecuță, mâine olecuță, și când s-a trezit poporul, deja nu mai aveai unde paște vitele. Au rămas cu imașurile arate. Lumea a vândut și vitele. Înainte fiecare avea vacă, vițel, o oaie, avea și de cosit. Acum, nici de cosit nu are, nici de păscut nu are unde. Înainte erau două cirezi în sat, mai multe stâne, dar acum sunt câteva vaci și gata.”
„Sunt puține vaci și oi. Într-adevăr, nu are lumea unde să le pască. Poate sunt vreo cinci familii care țin oi, dar vite sunt tare puține. Unii se duc și le priponesc aici, pe malul iazului sau devale, pe malul gârlei care se scurge în Răut, în alte parte nu are unde. De unde pășuni?”
Jurnaliștii NordNews au încercat să discute cu Gheorghe Pînzaru care, conform actelor, are în gestiunea sa 1530 de hectare de pământ. Arendașul cotelor a refuzat să răspundă punctual la întrebări, negând acuzațiile la adresa sa.
„Eu voi plăti totul. Du-te și adă oamenii de la Chișinău, de la Bălți și măsurați, să-mi iasă 1530 de hectare. Ce va fi mai mult, un hectar, două hectare, voi plăti 100 de mii de lei hectarul.
– Este adevărat că ați arat pășunile și imașurile din sat? Cum comentați dumneavoastră acest lucru?
– Nu este adevărat”, ne-a spus Gheorghe Pînzaru, arendaș.
Jurnaliștii de la NordNews au încercat să obțină un comentariu și de la inginerul cadastral din cadrul primăriei, dar fără succes. Funcționarul public a refuzat să discute cu presa.
„– Dumneavoastră sunteți inginer cadastral în cadrul primăriei? – Da. – Dumneavoastră ca persoană care ocupă o funcție publică, sunteți demnitar/funcționar public, puteți să ieșiți afară și să ne oferiți un comentariu? – Nu. – De ce? – Că nu vreau. – Refuzați să discutați cu presa? – Da, da”, a spus Aurica Volontir, inginer cadastral.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare recunosc că implementarea „Proiectului de înregistrare şi evaluare funciară 2019-2023” decurge mult mai lent decât era preconizat.
„Proiectul este în derulare. Spre regret, decurge foarte greu din lipsă de specialiști în acest domeniu. Oricum, el va fi îndeplinit. Nici nouă nu ne convine foarte mult că acest proiect se tărăgănează”, a declarat Vasile Șarban, secretar de stat, Ministerul Agriculturii.
Potrivit oficialilor de la Chișinău, ararea pajiștilor este o încălcare a drepturilor deținătorilor de animale, dar și a autorităților publice locale, ultimele fiind responsabile de contracararea acestui fenomen.
„Este o eschivare de la responsabilitate. Avem producători agricoli sau alte tipuri de agenți economici care ară sau exploatează aceste pășuni și care au niște terenuri vecine acolo. Acele terenuri ale lor nu au hotar? Ei nu au delimitarea respectivă? Nu au cod cadastral sau ce? Ei au, respectiv se poate de făcut metoda inversă, nu de luat din partea pășunii, dar de luat din partea terenului proprietarului respectiv. De ce el se extinde neautorizat pe terenul public de care trebuie să beneficieze toți deținătorii de animale din localitatea respectivă?”, a adăugat Vasile Șarban, secretar de stat, Ministerul Agriculturii.
Vasile Șarban declară că, prin astfel de acțiuni, agenții economici prejudiciază statul și s-ar face vinovați de evaziuni fiscale.
„În cazul în care se încalcă acest hotar, se prelucrează o suprafață de teren, acestea sunt niște profituri din impozite sau alte taxe ratate pentru bugetul statului. Sunt niște evaziuni fiscale, acest lucru o putem spune cu certitudine. Acolo unde tu nu ai la evidență un teren, unde tu efectuezi niște lucrări, ai niște cheltuieli pe care trebuie să le argumentezi în contabilitate, ai niște venituri de acolo pe care tot trebuie să le reflecți în contabilitate, cum putem să numim aceste acțiuni?”, a conchis Vasile Șarban, Vasile Șarban, secretar de stat, Ministerul Agriculturii.
Redacția portalului de știri NordNews.md oferă dreptul la replică tuturor celor vizați în acest material.