Nemulțumirile cresc în rândul fermierilor din Europa de Est, care își văd afacerile afectate de afluxul de cereale ieftine din Ucraina, iar asta erodează bunăvoinţa politică de care Ucraina are mare nevoie, transmite Bloomberg într-o analiză, enumerând câteva indicii care măsoară gradul de nemulțumire: puncte de trecere a frontierei blocate, un ministru atacat cu ouă sau silozuri de cereale care dau pe dinafară, scrie digi24.ro.
Polonia şi alte state din Europa de Est, inclusiv România, au convenit să ajute la scoaterea cerealelor din Ucraina pentru ca acestea să ajungă pe pieţele mondiale, după ce invazia rusească a blocat exporturile maritime ale Ucrainei.
O parte din aceste cereale au ajuns acum să se adune în Europa de Est şi asta ameninţă veniturile fermierilor locali, care nu se pot lupta cu prețurile mici ale recoltelor din Ucraina. Surplusul de cereale este rezultatul unor blocaje de infrastructură, dar şi a deciziei fermierilor de a amâna vânzarea recoltelor de anul trecut.
Între timp, supraabundenţa de cereale a devenit o problemă politică pe măsură ce protestatarii încep să iasă pe străzi, arată Bloomberg în analiza citată de Agerpres. În vara anului trecut, fermierii est europeni au decis să mai aştepte înainte de a-şi vinde recoltele de cereale în aşteptarea unor preţuri mai mari după izbuncnirea războiului din Ucraina.
În schimb, o criză globală a împins preţurile în jos astfel că fermierii din Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria se confruntă acum cu venituri mai mici şi au probleme în a-şi goli silozurile înainte de noua recolta din această vară. Apar primele fisuri? Liderii politici, care iniţial s-au grăbit să sprijine Ucraina, încep să se plângă.
„Trebuie să ajutăm Ucraina cu transportul şi vânzarea de cereale în ţările din afara UE”, scria în urmă cu patru luni premierul polonez Mateusz Morawieck, când a oferit 20 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina să îşi exporte cerealele spre Africa.
Vineri, acelaşi Mateusz Morawieck a anunţat că Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace. În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria au propus mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote.
De asemenea, şefii guvernelor celor cinci state central şi est-europene reiterează că este nevoie de suplimentarea fondurilor pentru ajutorarea fermierilor afectaţi şi de o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii de transport pentru a ajuta astfel transportul bunurilor exportate din Ucraina.
Cei cinci premieri mai propun o revizuire a legislaţiei privind exporturile agricole pentru reglementarea volumului şi direcţiei afluxului de produse agricole. Alegerile pot avea consecințe politice Nemulţumirile fermierilor ar putea avea consecinţe politice.
În Polonia şi Slovacia vor avea loc alegeri parlamentare la finele acestui an, iar fermierii constituie o categorie importantă de alegători. Bulgaria este într-o situaţie similară, în condiţiile în care duminică au avut loc alegeri parlamentare.
Fermierii români s-au deplasat miercuri la Bruxelles pentru a protesta în faţa Comisiei Europene, afişând bannere pe care se putea citi „Fermierii români merită respect”. România, unul din cei mai mari producători de grâu şi porumb in UE, a facilitat mai mult de jumătate din exporturile de cereale ale Ucrainei de la începutul războiului.
Potrivit lui Răzvan Filipescu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea, importurile de cereale din Ucraina au crescut până la 570.000 de tone anul trecut, de la un nivel apropiat de zero în 2021.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus că fondurile de criză, în valoare de 56 de milioane de euro, puse la dispoziţie de blocul comunitar pentru fermieri sunt insuficiente şi de asemenea a criticat faptul că nu au fost luate în calcul „sacrificiile imense” făcute de România.
Slovacia vrea ca Uniunea Europeană să colaboreze cu Programul Alimentar Mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a se asigura că cerealele din Ucraina sunt transportate în afara statelor membre, potrivit unei surse din apropierea discuţiilor, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Totuşi, cerealele din Ucraina ar putea să aibă un rol în acoperirea unor eventuale deficite în Europa. Seceta care a lovit mari părţi din UE în vara anului trecut a afectat culturile de porumb, fiind nevoie de noi importuri pentru a acoperi deficitul. În plus, este posibil ca livrările Ucrainei să se reducă în lunile următoare, pe măsură ce războiul va afecta recoltele.
„Exporturile totale din Ucraina vor scădea, inclusiv cele spre UE, asta este clar”, spune Alex Lissitsa, director general la firma ucraineană de agribusiness IMC.