Crescătorii de vite din sate susțin că se descurcă din ce în ce mai greu. Din cauza secetelor, nu au suficientă hrană pentru animale, iar prețurile care li se oferă pentru lapte și carne nu le acoperă cheltuielile, astfel încât tot mai mulți țărani își scot vacile la vânzare, scrie moldova.europalibera.org.
Natalia Chiriac din satul Călinești, din raionul Fălești, se trezește în fiecare dimineață la ora 4:00 ca să mulgă la 5:00 cele patru vaci pe care le crește în gospodărie. Le mulge mai întâi mecanizat, apoi manual, pentru că laptele rămas în ugere ar putea afecta animalele. La ora 6:00, femeia duce circa 55 de litri de lapte la centrul de colectare din localitate, unde lucrează de 9 ani, de când acesta a fost deschis.
„Acesta mi-e lucrul, cu asta mă hrănesc. Am trei copii la școală. Trebuie încălcați, îmbrăcați, de plătit lumina, telefonul, mâncarea… Chiar dacă trăim la țară, tot avem nevoie de bani. Și datorită acestei activități, nu ne ducem peste hotare, stăm acasă, lângă copii”, povestește femeia.
Anii secetoși au uscat mai multe bazine acvatice din localitate, iar pășunile sunt cumpărate de fermierii mari pentru a fi transformate în terenuri arabile. Numai în ultimii 2 ani, numărul vacilor din Călinești s-a redus de trei ori, de la 600 la aproape 200.
„Nu știu dacă o să mai rămână vaci în sat… Cel care vrea să țină o vacă trebuie să aibă grijă de ea, nu numai s-o țină că o cheamă vacă. E un lucru greu”, spune Natalia.
Prețul la care este procurat laptele la centrul de colectare din Călinești pornește de la 4 lei și ajunge la 11 lei pentru un litru, în funcție de grăsime. Pentru oamenii care aduc laptele aici, banii obținuți din vânzare sunt o sursă importantă de venit.
Vera Velenciuc din Egorovca, Fălești, își întreține întreaga familie datorită celor cinci vaci pe care le ține în gospodărie. Și în satul ei, susține femeia, numărul vacilor a scăzut în ultimii ani, de la câteva sute până la 50, iar în acest an sunt scoase la vânzare încă 25.
Lipsa fânului, nutrețurile scumpe și prețurile mici care i se oferă pentru lapte sunt principalele probleme cu care se confruntă.
„Eu vreau să muncesc. Vreau să dau o mână de ajutor statului ca să ridice economia, dar și statul ar trebui să se întoarcă cu fața la noi. De ce fermele sunt susținute, dar noi – nu? Oare laptele nostru e mai rău decât la ferme? Noi îngrijim vacile mai tare decât cei de la ferme”, spune Vera Velenciuc.
Centrul de colectare din Călinești este unul dintre cele șapte de acest fel gestionate de Ludmila Susarenco, în care aduc lapte oameni din 14 localități. Administratoarea susține că producătorii casnici de lapte au foarte multe probleme și provocări: nu au suficientă hrană pentru animale din cauza secetei, au ajuns să ia credite mari pentru a face față cheltuielilor, primesc bani puțini pentru carne și lapte și nu beneficiază de subvenții de la stat.
„Cu părere de rău, eu simt că încă multe vaci o să fie vândute”, afirmă Ludmila Susarenco.
Antreprenoarea crede că producția de lapte din gospodăriile țărănești ar trebui să fie susținută de stat, așa cum se întâmplă în Ucraina, una dintre țările din care R. Moldova importă lapte. Potrivit ei, producătorii casnici de acolo sunt ajutați financiar în baza unui certificat eliberat de autoritățile locale, care confirmă că dețin mai multe vaci.
„Cred că ar fi un mare păcat să zic că de mâine nu mai lucrez. Parcă aș avea mustrări de conștiință. Îmi imaginez reacția oamenilor… E un lucru pe care nu toți au plăcerea să-l facă. Numai cei care sunt legați sufletește de animale le mai cresc. Adică, trebuie să fie și o stimulare financiară ca omul să suflece mânecile și să se apuce de treabă”, susține femeia de afaceri.
Potrivit datelor statistice, în anii 2012-2021, producția de lapte în R. Moldova a scăzut de aproape două ori, până la circa 295.300 de tone. Circa 90% din această cantitate este produsă în gospodăriile țărănești, iar restul – în întreprinderile agricole.
Comparativ cu anii 1989-1990, șeptelul de bovine s-a redus de la 1,1 milioane la 103.800 în 2022, iar de vaci în mod special – de la 402.000 la 68.000 de capete.
În același timp, importurile de lapte au crescut cu 75% între 2012 și 2021, ajungând la 172.500 de tone. România și Ucraina sunt principalele țări de unde este adus laptele.
La începutul anului curent, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, anunța că sectorul zootehnic va fi reanimat, odată ce a fost aprobată legislația necesară și R. Moldova a obținut un credit de la Banca Mondială. Din suma totală de 55 milioane de dolari, 25 de milioane vor fi investite în dezvoltarea ramurii creșterii bovinelor.
Ministrul spunea că R. Moldova trebuie să acopere măcar parțial necesarul de consum de lapte și să fie redusă cota importurilor.