Creșterea producției agricole se va reduce în următorii zece ani în UE
Raportul Comisiei Europene privind perspectiva agriculturii europene pe termen mediu prevede o încetinire a creșterii producției pentru principalele sectoare agricole. Perturbările comerciale, creşterea preţului produselor de bază şi mai ales a inputurilor şi a energiei au testat reziliența sectorului agricol al UE astfel încât se așteaptă ca producția unor culturi să stagneze sau chiar să scadă ușor, în timp ce producția de lapte și de carne ar urma să scadă, scrie agroinfo.ro.
Perspectivele Comisiei Europne privind evoluţia agriculturii UE în următorii zece ani au fost prezentate în cadrul conferinței EU Agricultural Outlook. Proiecțiile iau în considerare planuri strategice naţionale (PAC) prezentate şi sunt în acord cu obiectivele strategiilor UE şi legislaţia afrentă. Sunt luate în considerare doar acordurile de liber schimb ratificate până la sfârșitul lunii septembrie 2022. Proiecțiile globale se bazează pe Perspectivele agricole OCDE-FAO 2022-2031, care au fost actualizate cu cele mai recente date macroeconomice și de piață.
Culturi arabile
Se preconizează că suprafața totală din UE cultivată cu cereale să scădă marginal până în 2032, ajungând la 57,2 milioane de hectare, ca urmare a unei reducerii a suprafeţei cultivate cu orz și porumb. UE va rămâne un exportator net de grâu și orz și un importator net de porumb și orez. Consumul intern de cereale în UE rămâne stabil, scăderea utililizării în hrana aniamelor (-6,1 la sută) fiind compensată de cresterea uşoară a consumul alimentar (+3,9 la sută).
În ceea ce privește semințele oleaginoase, se preconizează că producția UE va ajunge la 33,0 milioane de tone în 2032, o creștere de 2,8 milioane de tone (+9,3 la sută) față de perioada 2020-2022. Aceasta se datorează în principal creşterii randamentelor, variată pentru fiecare produs în parte. Importurile UE nete de semințe oleaginoase și proteaginoase vor scădea, deoarece UE va produce cu 54,7 la sută mai multe leguminoase și cu 33,3 la sută mai multă soia.
Lapte și produse lactate
Adoptarea unor practici agricole „mai durabile” va avea un impact asupra dezvoltării viitoare a sectorului produselor lactate din UE. Se așteaptă ca ponderea sistemelor de producție alternative (diferite de cele intensive și convenționale) să crească. Pe măsură ce producția extensivă este favorizată pentru a răspunde preocupărilor legate de mediu, se așteaptă ca efectivele de vaci de lapte să scadă și odată cu o scădere a producției de lapte din UE cu 0,2 la sută pe an până în 2032. Cu toate acestea, UE îşi va păstra poziţia de cel mai mare furnizor mondial de produse lactate.
Consumul UE este deja matur și ar putea rămâne relativ stabil în viitor. Dintre produsele lactate, doar consumul de brânză ar putea crește în continuare, iar creșterea cererii la export ar putea, de asemenea, să sprijine producția. Consumul intern de lapte praf integral rămâne stabil, în timp ce producția se va reduce, în acelaşi timp cu importul de lapte praf.
Produse din carne
Sustenabilitatea va juca un rol din ce în ce mai important pe piețele de carne din UE. Producția de carne va fi mai eficientă și mai ecologică, în timp ce sistemele de producție ecologică și extensivă se vor extinde. În pofida acestor evoluții, se așteaptă ca în UE consumul de carne să scadă (-1,5 kg pe cap de locuitor/an), carnea de vită fiind afectată în mod special, iar carnea de porc fiind parțial înlocuită de carnea de pasăre. Sectorul producţiei de carne de pasăre este singurul care se va dezvolta atât în ceea ce privește producția cât și consumul.
Efectivul total de vaci din UE va scădea cu 2,8 milioane de capete (-9,1 la sută). După nivelul ridicat din 2022, se așteaptă ca prețul cărnii de vită să scadă din nou, datorită unui echilibru mai mare între cerere și ofertă. În ceea ce privește carnea de porc, se preconizează că producția UE va scădea cu 1 la sută pe an în perioada 2022/2032 (cca. 2,2 milioane de tone), pe întreaga perioadă.
Trecerea la un regim alimentar bazat pe plante ar putea duce la o importanță crescândă a alternativelor proteice la carne, dar se presupune că acestea vor reprezenta în continuare doar o cotă de piață foarte mică.
Densitate mai mică a animalelor
Reducerea numărului de animale ar duce la o producție mai mică pentru toate produsele de origine animală. De asemenea, se așteaptă ca producția să scadă pentru mai multe culturi furajere, în timp ce producția de leguminoase crește. Comisia Europeană se aşteaptă la o creștere generală a prețurilor de producție și de consum, în timp ce prețurile la producător vor crește în special pentru carnea de porc, ouă și carne de vită.
Reducerea densității efectivelor de animale în UE ar putea diminua emisiile medii de amoniac din agricultură în UE cu până la 11 la sută și poluarea medie cu nitrați pe hectar cu până la 12 la sută. Se preconizează reduceri mai mari (50-60 la sută) în regiunile cu o densitate de animale foarte ridicată în prezent. Se preconizează că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în UE vor scădea cu 2-13,8 la sută, dar producția mai mică din UE ar duce, de asemenea, la creșterea importurilor. Prin urmare, scăderea emisiilor în UE ar fi compensată de creșterea emisiilor în alte zone ale lumii, ceea ce se numește „relocare a emisiilor”.
Securitatea alimentară
Perspectiva pe termen mediu din acest an oferă o imagine de ansamblu a securității alimentare în UE, folosind un set de indicatori selectați: ratele de auto-suficiență, comerțul net, diversificarea importurilor și exporturilor și cheltuielile gospodăriilor pentru alimente.
UE rămâne autosuficientă în ceea ce privește majoritatea produselor luate în considerare până în 2032 și este capabilă să genereze excedente, care contribuie la aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, în special pentru grâu și produse lactate. Cu toate acestea, din cauza condițiilor agroclimatice și de piață, UE va rămâne dependentă de importuri pentru produse precum fructele tropicale, orezul și soia.
Se preconizează că actualele rate record ale inflației alimentare nu vor avea un impact persistent asupra ponderii cheltuielilor gospodăriilor cu alimente pe termen mediu. Acest lucru se datorează faptului că este probabil ca, în cazul în care prețurile rămân ridicate, consumatorii să își ajusteze obiceiurile de cheltuieli către produsele de bază, mai degrabă decât să își reducă consumul global de alimente. Totuși, nu va fi o surpriză faptul că recentele crize economice pot contribui potențial la creșterea inegalităților.