Un studiu recent, realizat în comun de experții moldoveni și cehi, a relevat prezența semnificativă a poluanților organici persistenți (POP) în ouăle de găină. Aceste constatări, crează îngrijorări referitor la contaminarea alimentelor destinate consumului uman și a consecințelor pentru sănătatea populației locale, informează ipn.md.
Studiul a identificat POP-urile ca proveniența unor vechi probleme de mediu, cum ar fi depozitarea pesticidelor învechite sau al uleiului pentru transformator. Experții de asemenea, avertizează despre existența și altor surse cunoscute de POP, produse neintenționat, din, piroliza anvelopelor sau incinerarea deșeurilor, care pot duce la o contaminare suplimentară a mediului. Aceste surse ar putea deveni o amenințare serioasă în Moldova, ca urmare a modificărilor legislative care vor permite astfel de practici în curs de pregătire. Experții sugerează, de asemenea, că ar trebui stabilite limite mai stricte pentru POP-urile din deșeuri și că Guvernul Republicii Moldova ar trebui să susțină introducerea unor astfel de limite la viitoarea conferință a părților la Convenția de la Basel, care va avea loc în iunie la Geneva.
Probele de ouă de la găinile crescute în aer liber și probele de sol, au fost colectate în trei localități – Ciobanovca (localitate lângă Țânțăreni, mai la sud de poligonul de stocare a deșeurilor din Chișinău), dintr-o localitate din apropierea gunoiștii din Bălți și Dumbrava, situată în apropierea părții industriale din Vatra, unde are loc procesul de piroliză a anvelopelor, producția de asfalt și alte activități industriale. „În ouăle de la Dumbrava s-au identificat niveluri ridicate de dioxine și bifenili policlorurați care depășesc standardele UE pentru alimente de până la trei ori și jumătate. Acesta e un indicator că piroliza anvelopelor sau alte surse industriale din zona industrială Vatra din apropiere, pot fi surse semnificative de substanțe chimice toxice”, spune Jindřich Petrlík, unul dintre autorii studiului, explicând că expunerea oamenilor la poluanți organici prin alimente, poate duce la efecte grave asupra sănătății, inclusiv anumite tipuri de cancer, malformații congenitale, sisteme imunitare și reproductive disfuncționale etc. „Este nevoie de o evaluare a mediului mai bună a surselor potențiale nou-construite de POP produse neintenționat, cum ar fi incineratoarele de deșeuri și alte produse industriale cu procese de ardere.”, adaugă el.
Tema POP-urilor produse neintenționat, este strâns legată de problema managementului deșeurilor în Moldova. În prezent, afacerile influențează prin lobby permisiunea arderii anvelopelor. Adoptarea legii care permite această practică, a fost amânată într-a doua lectură de votare, datorită protestelor organizațiilor civile, care cer ca procesele tehnologice de incinerare să fie sub controlul statului pentru a preveni emisiile de substanțe toxice precum dioxine și furani formați în timpul incinerării. „Controlul este cerut în legea aerului atmosferic din 1997, dar în practică rămâne nerealizat, pentru că statul nu a asigurat un control real asupra calității emisiilor, lăsând acest parametru în întregime la discreția antreprenorilor. În temeiul experienței ecologiștilor români, ne temem că lipsa controlului statului va provoca fenomenele de corupție și la rândul său, un nivel neaccetabil al emisiilor”, susține Ilya Trombitsky, co-autor al studiului.
Analizele chimice au scos la iveală și contaminarea gravă a ouălor de la Ciobanovca, în apropierea celui mai mare depozit de gunoi din Chișinău, cu pesticide învechite care conțin POP și bifenili policlorurați. Acest fapt semnalează necesitatea îmbunătățirii registrului stocurilor de astfel de substanțe, inclusiv a clădirilor rămase fără nicio remediere după ce stocurile de POP au fost îndepărtate din ele. Aceste clădiri contaminate pot rămâne focare serioase de poluare. Toate aceste constatări indică faptul că există o nevoie stringentă de un sistem de monitorizare de o siguranță sporită și de colectare a datelor referitoare la prezența POP în mediul R. Moldova. În caz contrar, este imposibil gestionat eficientul riscul.
Expunerea la poluanți organici persistenti (POP) poate duce la efecte grave asupra sănătății, inclusiv unele tipuri de cancer, malformații congenitale, disfuncții ale sistemului imunitar și reproductiv, susceptibilitate crescută la boli și leziuni ale sistemului nervos central și periferic. POP-urile se răspândesc geografic, se acumulează în țesuturile de grăsime ale oamenilor și ale animalelor sălbatice și au efecte dăunătoare asupra sănătății umane sau asupra mediului. Persistența lor este explicată cu imposibilitatea de degradare ușoară în mediu, contaminând solul și apa timp de decenii, acumulându-se în lanțul alimentar și influențând la niveluri periculoase organismul uman. Aceste substanțe artificiale sunt interzise și/sau controlate de Convenția de la Stockholm și includ, pe lângă toate, bifenili policlorurați, dioxine, substanțe ignifuge bromurate și substanțe peri și poli fluoroalchilice.