În anul 2021 Republica Moldova a marcat cea mai înaltă rată de creștere economică din ultimele trei decenii: potrivit estimărilor noastre, Produsul Intern Brut a crescut cu circa 9,8%. Totuși, această cifră impresionantă nu oferă motive pentru optimism exagerat, deoarece în 2022 rata de creștere economică va fi una mult mai modestă. Principalele tendințe economice și bugetare din 2021 și prognoza pentru 2022 se regăsesc în publicația MEGA ediția 23 (Analiza creșterii economice în Moldova) cu titul „Economia în 2022: de la recuperare la stagflație?” elaborată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansată astăzi în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2022: pregătirea terenului pentru reforma guvernării la nivel local”.
Adrian Lupușor, Director executiv, Expert-Grup „Evoluțiile economice din 2021-2022 relevă o serie se aspecte pozitive, dar și negative privind economia moldovenească. Partea plină a paharului este că sistemul economic este destul de flexibil și se ajustează rapid la diverse constrângeri sau oportunități. Astfel, după una din cele mai grave recesiuni din 2020 (de -7%) cauzată de criza pandemică, secetă și înrăutățirea situației economice din regiune, Republica Moldova a marcat una din cele mai rapide creșteri în 2021 pe fundalul îmbunătățirii condițiilor economice din regiune, a unui an agricol favorabil, ameliorarea situației pandemice, dar și stabilizarea situației politice care a deblocat mai multe procese investiționale și a dinamizat relațiile cu partenerii de dezvoltare. Totuși, ne convingem încă o dată cât de vulnerabilă este economia țării la diverse șocuri. Astfel, din cauza creșterii prețurilor de import (în special, pe fundalul crizei energetice din lume), dar și a unei baze de comparație înalte având în vedere creșterea economică record din 2021, anul 2022 ar putea să ne aducă nu doar răcirea motoarelor economice, dar și stagflație: recesiune sau creștere economică anemică împreună cu o inflație ridicată. Având în vedere prognozele și provocările pentru 2022, avem nevoie mai mult ca oricând de îmbunătățirea coordonării interinstituționale, pentru a asigura un mix de politici care să permită temperarea așteptărilor inflaționiste prin o politică monetară anti-inflaționistă echilibrată, o politică bugetară stimulativă și o politică economică care să ofere încredere investitorilor și populației privind perspectivele macroeconomice ale țării”.
Juric Josip, Manager de program, Delegația UE în Republica Moldova: „Aș dori să subliniez faptul că mereu am considerat că cetățenii trebuie sa fie implicați activ în procesul elaborare a politicilor, dar de cele mai multe ori cetățenii nu sunt experți pentru a putea analiza diverse politici din diferite domenii prin urmare acest rol le revine centrelor analitice care pot oferi analize relevante, credibile. Publicația MEGA# 23 lansată astăzi, reprezintă acel instrument analitic necesar cu ajutorul căruia putem să abilităm și să informăm cetățenii, donatorii, factorii de decizie despre modul în care aceștia pot contribui la dezvoltarea economică pe termen lung”.
Potrivit experților, anul 2021 a fost marcat de accelerarea puternică a tendințelor inflaționiste, atât în Republica Moldova, cât și în întreaga lume. Printre principalele riscuri care ar putea compromite recuperarea și creșterea economică în anul 2022 sunt:
- Criza energetică a creat un context financiar-economic extrem cu impact negativ asupra firmelor, în special impactul asupra gospodăriilor casnice și administrația publică;
- Creșterea în continuare a prețurilor la resursele energetice va accentua exacerbarea inegalităților și impactul asupra populației cu cele mai mici venituri;
- Riscurile asupra bugetului se pot intensifica în 2022. Guvernul și-a asumat un deficit bugetar substanțial pentru anul 2022 (circa 6% din PIB);
- Un risc semnificativ ține și de creșterea prea rapidă a gradului de îndatorare a statului (deși, nivelul datoriei de stat rămâne la un nivel acceptabil);
- Riscul pandemic, având în vedere valurile noi de infectare cu COVID-19 și apariția noilor tulpini virale care ar putea duce la noi restricții cu repercusiuni economice majore.
În ceea ce privește principalele prognozele pentru anii viitori, autorii Publicației MEGA, ediția 23 anticipează:
- Proiecțiile pentru anul 2022 anticipează o creștere moderată a VAB-ului de 2,6% și a PIB-ului de 2,8%, într-un context cu riscuri extrem de pronunțate;
- În 2021 consumul final s-a majorat estimativ cu 8,8%, iar pentru 2022 și 2023 previziunea este o majorare mai lentă – 4,3% și, respectiv, 3%. Pe lângă sporirea veniturilor, un alt factor care va contribui la creșterea consumului în 2022 și 2023 se referă la extinderea creditelor de consum acordate persoanelor fizice;
- În 2022 și 2023 veniturile populației vor continua să crească, dar cu ritmuri mai lente față de 2021. Estimările arată că în 2021 salariul real a crescut cu 8%, iar pentru 2022 și 2023 sunt anticipate majorări de 7,2% și 7,8%;
- Pentru anul 2022, intermedierea financiară va continua trendul ascendent, cu o creștere a creditelor noi acordate de circa 20%. Creditarea sectorului IMM va fi stimulată prin programele de stat de garantare a creditelor.
- În 2021 pensia medie s-a majorat, estimativ, cu 7% în expresie reală, iar pentru 2022 și 2023 prognozează o creștere de 4,3% și, respectiv, 7,7%;
- Creșterea finanțării de către partenerii de dezvoltare și a intrărilor de investiții străine directe;
- Pentru anul 2022, riscurile în adresa contului curent vor rămâne înalte, pe fundalul unei inflații persistente și a unei creșteri economice relativ modeste;
- Sectoarele comerț și transport vor avea cea mai importantă contribuție în dinamica pozitivă a economiei în anul 2022. După o creștere estimată de 3,3% a VAB din transport în 2021, majorarea anticipată pentru anul 2022 este de 3,4%;
- Anticipările privind dinamica inflaționistă sunt destul de pesimiste și pentru 2022 se conturează o creștere medie anuală a prețurilor apropiată de 14%. Totuși, dinamica respectivă urmează să se ranverseze către finele anului 2022, iar în 2023 rata de creștere a inflației va reveni în intervalul țintit de către banca centrală.
În acest context, Expert-Grup vine cu o serie de recomandări către Guvern și anume:
- Moldova trebuie să asigure îmbunătățirea guvernanței bugetare și să sporească eficiența cheltuielilor publice, în mod special în contextul noului memorandum cu FMI;
- Pe termen scurt, rămân necesare măsurile de susținere a păturilor social-vulnerabile afectate de inflație, iar pe termen mediu – o tranziție spre o impozitare cu un caracter mai redistributiv;
- Guvernul trebuie să stimuleze nu doar crearea noilor firme, dar și revenirea în afaceri a antreprenorilor care doresc să-și asume noi riscuri după ce au eșuat, maturizarea continuă a IMM-urilor, inclusiv creșterea lor ca dimensiune economică, creșterea gradului de internaționalizare a acestora, dezvoltarea competențelor managerilor și integrarea firmelor locale în lanțurile valorice ale marilor investitori străini;
- În mod urgent este necesară implementarea marilor proiecte de racordare a sistemului energetic național la cel european. Stimularea creșterii substanțială a capacităților interne de producție energetică și posibil o restructurare a consumului printr-o tranziție mai puternică spre energia electrică;
- Fortificarea componentei structurale în arsenalul de politică macroeconomică – și anume, consolidarea regulatorilor independenți, asigurarea concurenței loiale, prevenirea și eliminarea aranjamentelor monopoliste;
- Gestionarea în mod precaut al datoriei publice și eliminarea din sistemul finanțelor publice a surselor de risipă cronică (fortificarea guvernanței în întreprinderile de stat, eficientizarea managementului proiectelor de infrastructură, dar și în marea majoritate a instituțiilor publice etc);
- Implementarea unui model „mai optimal” de organizare a finanțelor publice locale și de plasare a acestora în sistemul național, unul care ar asigura descentralizare efectivă, nu doar formală.
Priviți conferința integral