Aproape jumătate din populaţia lumii suferă de o formă de malnutriţie, ceea ce are consecinţe nefaste atât pentru sănătate, cât şi pentru planetă, subliniază un raport publicat marţi de ONU și citat de AFP.
Raportul anual intitulat Global nutrition report (GNR), ale cărui date provin de la organizaţii ca ONU, FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi Fondul ONU pentru copii UNICEF consemnează că, în prezent, 48% dintre oameni mănâncă ori prea mult, ori prea puţin.
În ritmul actual, lumea nu va reuşi să îndeplinească opt dintre cele nouă obiective stabilite de OMS pentru 2025 în materie de nutriţie, notează organizaţiile.
Este vorba în special de a reduce emacierea copiilor (atunci când sunt prea slabi raportat la înălţime) şi întârzierile de creştere (atunci când copiii sunt prea scunzi pentru vârsta lor), precum şi obezitatea în rândul adulţilor.
Raportul estimează că aproape 150 de milioane de copii sub cinci ani suferă de întârzieri de creştere, peste 45 de milioane sunt emaciaţi şi alţi aproape 40 de milioane sunt supraponderali, transmite Agerpres.
În acelaşi timp, peste 40% dintre bărbaţii şi femeile lumii, adică circa 2,2 miliarde de oameni, sunt supraponderali sau obezi, conform datelor din raport.
Alimentația oamenilor s-a deteriorat în ultimul deceniu
„Decesele evitabile survenite ca urmare unei alimentaţii inadecvate au crescut cu 15% din 2010”, reprezentând în acest moment „un sfert din totalul deceselor în rândul adulţilor”, a transmis preşedinta grupului de experţi independenţi ai GNR, Renata Micha.
„Rezultatele pe plan mondial arată că alimentaţia noastră nu s-a îmbunătăţit pe parcursul ultimilor zece ani şi constituie la momentul de față o ameninţare majoră pentru sănătatea oamenilor şi pentru planetă”, a adăugat aceasta.
Potrivit raportului GNR, oamenii nu consumă cantităţile recomandate de alimente benefice pentru sănătate cum sunt fructele şi legumele. Şi, după cum era de aşteptat, consumul de astfel de alimente este cel mai scăzut în ţările cu venituri mici.
În schimb, în ţările cu venituri mai mari se consumă în cea mai mare măsură alimente cu efecte nocive asupra sănătăţii cum sunt carnea roşie, produsele lactate şi băuturile îndulcite. De asemenea, tot în aceste ţări se înregistrează şi cel mai mare număr de persoane supraponderale, notează specialiștii.
Raportul GNR a mai calculat că cererea alimentară globală a generat circa 35% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul anului 2018. „Alimentele de origine animală au în general o amprentă ecologică per produs mai ridicată decât alimentele de origine vegetală”, se menţionează în raport.
Acesta a consemnat, totodată, că pe lângă faptul că a perturbat sistemele alimentare şi de sănătate, pandemia de COVID-19 a împins circa 155 de milioane de persoane suplimentare în sărăcie extremă.