Zeci de gospodării din Iabloana au rămas fără apă pe timp de caniculă

Pe vreme de caniculă, aproape 50 de gospodării din satul Iabloana, raionul Glodeni, nu au apă la robinet. Locuitorii dau vina pe autoritățile publice locale care nu ar rezolva problema deja de câțiva ani. Situația este și mai gravă, în condițiile în care, majoritatea fântânilor din sat sunt secate, iar apa nu este bună pentru consum, transmite nordnews.md.

Familia Buga are o gospodărie mare. Vârstnicii sunt nevoiți să care apă de la iaz ca să-și adape animalele.

„Iată, patru vite avem și suntem nevoiți să aducem apă de la iaz ca să torn la păsări. Iată, ginerele are contor, căci primarul striga și ne amenința că cei care nu au contor nu vor avea nici apă. A pus și contor, a achitat și contorul, și aici am plătit 100 de lei, iar el achită mai puțin dacă e pe contor. Eu sunt de-acord să plătesc și câte 200 de lei, dar măcar apă să am”, spune Maria Buga.

Tamara Gordaș se confruntă cu aceeași problemă. La ai săi 73 de ani, femeia este nevoită să care apa cu găleata de la vecini.

„Ieri, nu știu cum i-a reușit soțului să strângă doi litri de apă. Cât poate omul să trăiască cu doi litri de apă? Dar ai o pasăre, vrei să te speli. Cum poți să trăiești? El nu se gândește la noi? El nu se gândește că va fi bătrân ca și noi? Și am crescut șapte copii, 25 de nepoți și douăzeci de strănepoți. Copiii când vin, eu trebuie să spăl, mâncare să le fac”, declară Tamara Gordaș.

Locuitorii susțin că s-au adresat primarului de nenumărate ori, dar fără rezultat.

„Noi nu putem folosi de mașina de spălat, nu ne putem folosi de baie, nu ne putem folosi de multe alte lucruri pentru că n-avem apă. Satul este așezat vale-deal, vale-deal și în deal apa nu ajunge. Deci, în vale este, presiunea este foarte mare, au permanent apă, iar noi, aici, în deal, nu avem deloc. Noi cerem să fie echitate pentru toți.”

„Sunt mămică a doi copii și apă nu avem aproape toată ziua. Mașina de spălat nu o pot conecta. Aș dori să avem apă, pentru ce achităm? Ni s-a spus să punem contor și vom avea apă, dar nici măcar asta nu a ajutat. De ce jumătate de sat are, iar cealaltă jumătate nu are? Să ne dea apă măcar o jumătate de zi, noi suntem mulțumiți și cu asta, dar măcar să știm că avem.”

„Mă duc la magazin și iau o sticlă cu apă, iar până acasă o beau. Și diseară iar vreau apă.”

 Reporter: Și ce faceți?

,,Iar mă duc la magazine, iar scot 10 lei, dar dacă mai cumpăr și apa, atunci pâinea pe ce să o mai cumpăr? Dacă am ajuns eu să cumpăr apa. Vecina i-a zis domnului primar că nu are apă, iar el i-a spus să-și mute casa mai în vale. Cum să-i spunem noi lui, primar?”, declară locuitorii satului Iabloana.

Pe de altă parte, autoritățile locale dau vina pe capacitatea apeductului și țevile vechi. Totodată, primarul susține că sunt mai mulți consumatori rău platnici care au acumulat datorii la apă. Mai mult, din cei peste 1200 de locuitori, doar 250 și-au au instalat contoare de apă.

„La vale presiunea este mai mare și nu rezistă, iar peste un timp apar scurgeri de apă, defecțiuni. Fără un proiect nou, fără investiții noi, nu putem schimba situația, cu toate că eu nu consider că situația este dramatică. Dramatică o fac cei care nu înțeleg că nu trebuie să facă irigare. Nu-s toate sumele indicate, este indicat doar că are contor și din ce lună nu a achitat. Dar, potrivit acestor calcule sunt 51 de mii doar pe o singură sondă, iar pe cealaltă 14 mii. Astea sunt datoriile populației”, afirmă Ghenadie Mîrza.

Pentru a remedia situația, acum doi ani a fost elaborat un proiect tehnic. În următorii ani, primarul speră să obțină finanțare pentru ca toți locuitorii să aibă apă la robinet.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova, în anul 2022, acces la sistemele publice de alimentare cu apă au avut aproape 60% din localităţile ţării.

Totodată, numărul populaţiei conectate la serviciul public de alimentare cu apă constituie 2,2 milioane de persoane sau 63,2% din populaţia Moldovei. Acces la apeduct au 82,3% din populaţia din mediul urban şi 48,8 % din populaţia din mediul rural.

Din cauza calităţii apei, speranţa de viaţă a fiecărui sătean se reduce cu 4-5 ani.