Virgil Ghiuţă are „secretul”. Ştie cum faci nucul să rodească în anul 3 de la plantare!

Profesorul sucevean Virgil Ghiuţă, din comuna Cornu Luncii, are timp suficient să se ocupe de pasiunea lui de-o viaţă – horticultura. Are 75 de ari de livadă, unde în urmă cu trei ani a plantat, între alte specii, 27 de nuci altoiţi din soiuri româneşti şi franceze, pe care i-a plafonat la 25 cm de la nivelul solului. Deşi sunt abia în anul al treilea de rod, au deja fructe.

Aşadar, nucii profesorului Ghiuţă au intrat pe rod destul de timpuriu şi nu după şapte-opt ani, aşa cum susţine tehnologia clasică de cultivare!

Detaliul ce întârzie rodirea

„Este ştiut că pentru fiecare 20 cm lungime din tulpina nucului, se întârzie rodirea cu un an. Pentru a evita această întârziere, una dintre posibilităţi ar fi şi micşorarea tulpinii nucului”,susţine octogenarul din Suceava.

Iată cum a procedat horticultorul pasionat: “Pe terenul destinat plantării am instalat un şpalier constând dintr-o sârmă întinsă pe ţăruşi lungi de 40 cm. Alături de aceştia am plantat puietul de nuc pe care l-am tăiat la nivelul sârmei. În timpul vegetaţiei, din lăstarii daţi de la locul tăierii, am ales doi dintre cei mai mari din vârful viitoarei tulpini, i-am palisat în sens invers pe sârmă (cordon orizontal bilateral) pentru a se ajunge la acelaşi nivel.

De asemenea, am ciupit în verde lăstarii lacomi ieşiţi pe perioada vegetaţiei, în folosul fructificării. Astfel, în anul al treilea de la plantare am obţinut prima recoltă de fructe din livada de nuci”.

Miracol confirmat

După cum susţine horticultorul, „miracolul” intrării timpurii pe rod a nucului, la jumătatea perioadei, a fost confirmat şi de un cercetător de la Staţiunea Pomicolă Fălticeni, care a ţinut personal să se convingă că fructele nu erau legate cu aţă de crengi!

Recomand cultivatorilor de nuci să plafoneze înălţimea tulpinii, chiar la 20 cm, lăsând doi muguri pe care să-i conducă orizontal; apoi să ciupească lăstarii lacomi care vor apărea

VIRGIL GHIUŢĂ

Horticultor din jud. Suceava

Record: 50 kg de nuci/pom

În grădina lui, fostul profesor de limba şi literatura română face cultură eco, fără a utiliza pesticidele. El îngraşă culturile (de viţă de vie, arbusti fructiferi, pomi şi legume) doar cu gunoi de grajd şi compost din resturile vegetale rezultate din propria-i ogradă.

După cum susţine, producţia de nuci obţinută este cerută de consăteni şi oferită turiştilor aflaţi în trecere, gospodăria lui situându-se pe artera europeană E 85. Productivitatea obţinută pe fiecare pom este de 50 kg de nuci şi a fost atinsă doar o singură dată. „Fac cercetări de 40 de ani. Am publicat 16 articole în reviste de specialitate şi am editate două cărţi horticole. Prima, Horticultura şi Biblia, este un manifest pentru o alimentaţie sănătoasă, iar în a doua, Pepiniera viticolă, militez pentru un asolament executat pe spaţii mici pentru ca şcoala de puieţi să revină la doi-trei ani”,precizează profesorul sucevean.

Beneficiile nucului

“Nucul, pe cât de falnic este, e atât de sensibil la boli şi dăunători. Prin iodul pe care-l emană, nucul asigură o imunitate în grădină care elimină insectele dăunătoare. Pomul are şi alte însuşiri: este o plantă frumoasă, ornamentală şi fixează terenurile degradate. De asemenea, nucul oferă fructe bogate în proteine, grăsimi sănătoase, fibre, antioxidanţi, polivitamine şi minerale. De la fructul extrem de nutritiv, până la coaja lemnoasă sau la cea verde care protejează miezul – totul este valorificat. Florile şi frunzele sunt şi ele folositoare, iar lemnul de nuc, folosit în industria mobilei pentru furnir, e o esenţă foarte scumpă”, precizează Virgil Ghiuţă.

Acesta susţine că “în zona mea submontană, la altitudinea de 350 m, am reuşit să aclimatizez arbuşti fructiferi cum ar fi: coacăzul negru, roşu, alb, agrişul, afinul, zmeurul, murul, cătina, aronia şi alte specii pe care le selectez din flora spontană”.

3 AVANTAJE ALE NUCULUI PITIC

1. Se lucrează mult mai uşor decât unul înalt;

2. Intră pe rod mult mai repede;

3. Fructele obţinute sunt mai sănătoase decât cele de la pomii înalţi. Motivul: fiind mai aproape de nivelul solului, valorifică mult mai bine condiţiile de mediu: temperatură, lumină, umiditate.