De la începutul anului 2014 populația cu reședința obișnuită a Republicii Moldova se află în continuă descreștere, atingând 2 603,8 mii locuitori la începutul anului 2022, din care 1 102,5 mii persoane (42,3%) constituie populația urbană şi 1 501,3 mii (57,7%) persoane – cea rurală (Figura 1).
Numai de-a lungul anilor 2014-2022 depopularea țării a constituit -265,5 mii persoane (-9,3%). Într-o măsură mai mare scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul rural сu 13,3% mai puțin comparativ cu anul 2014, iar în mediu urban – doar cu 3% mai puțin.
Factorii care determină reducerea sau creșterea numărului populaţiei reprezintă sporul natural şi sporul migratoriu extern (Figura 2).
În perioada anilor 2014-2019, creșterea naturală a populației în zonele urbane rămâne a fi pozitivă, însă din 2020 scade de la an la an. Totodată, în mediul rural în toată perioada analizată s-a atestat descreşterea naturală a populaţiei.
Soldul negativ al migrației internaționale reflectă volumul și schimbările demografice. În anii analizați se atestă o creștere considerabilă a migrației nete negative în mediul rural de la 7,7 mii persoane în anul 2014 până la 22,5 mii persoane în anul 2019, valoarea maximă fiind înregistrată în anul 2017, ajungând la o migrație netă negativă de 29,7 mii persoane.
Astfel, în ultimii doi ani tendința de evoluție a populației țării s-a schimbat radical – factorul care a influențat declinul populației a fost, în primul rând, sporul natural negativ al populației. Aceeași constatare este valabilă atât pentru populația din mediu urban, cât și cea din mediu rural.
Schimbarea numărului populației în profil teritorial are un caracter neuniform.
În anul 2022 comparativ cu anul 2014 populația cu reședință obișnuită în profil teritorial a înregistrat o scădere de peste 9,0%. O creștere moderată a locuitorilor a fost înregistrată numai în municipiul Chișinău – cu 1,5 mii persoane (sau 0,2%) mai mult în anul 2022 comparativ cu anul 2014.
Tendințele de depopulare (pe diferite dimensiuni) sunt tipice pentru toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II. Cele mai mari pierderi în numărul populației s-au înregistrat în raioanele: Cimișlia (cu -22%), Cantemir (cu -20%), Călăraşi, Teleneşti, Hânceşti ( câte -19%), Briceni și Nisporeni (circa -18%).
Procesele demografice, care au avut loc în perioada 2014-2021 într-o măsură mai mică, au influențat scăderea populației, anume în municipiul Bălți (-2,9%) și UTA Găgăuzia (-1,1%).
Structura populaţiei țării la 1 ianuarie 2022, pe grupe mari de vârstă, se caracterizează prin ponderea populaţiei sub vârsta aptă de muncă (0-15 ani) de 19,3 la sută, în vârsta aptă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) – 59,3 la sută, peste vârsta aptă de muncă (59/63 ani) – 21,5 la sută (Figura 4).
Conform Figurii 4, repartizarea populației pe regiuni și pe unele grupe de vârstă este aproape uniformă. În acest sens, se remarcă municipiul Chișinău unde ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă este cea mai mare, iar ponderea persoanelor vârstnice este cea mai mică comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare.
Doar în municipiul Chișinău ponderea populației tinere (0-15 ani) la începutul anului 2022 comparativ cu anul 2014 a crescut cu 3,4 puncte procentuale.
În Regiunea Centru și UTA Găgăuzia se înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor tinere (0-15 ani), 20,3% și 20,4% sau fiecare al cincilea locuitor al acestor regiuni.
Ponderea populației vârstnice (58/63 ani) a crescut în perioada 2014-2022 în toate regiunile de dezvoltare. Însă, cele mai mari creșteri ale ponderii persoanelor vârstnice se atestă în Regiunea Sud (cu 6,9 puncte procentuale) și Regiunea Centru (cu 6,3 puncte procentuale).
Populația cu reședință obișnuită în profil teritorial, repartizată pe sexe, are o structură echilibrată, cu o ușoară deviere în raioanele Сantemir și Leova unde numărul bărbaților depășește numărul femeilor cu 0,2 și, respectiv, 0,1 mii (raportul de masculinitate fiind de 102 și, respectiv, 101 bărbați la 100 femei). În alte unități administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova, în mod tradițional, numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților. Cea mai pronunțată preponderență de gen în favoarea femeilor se observă în municipiile Chișinău și Bălți, unde la 100 femei revin numai 85 și, respectiv, 86 bărbați.
Migrația netă internațională pentru anul 2021 este estimată în baza ratelor nete ale migrației nete din anul 2020. Lider al migrației nete internaționale negative este municipiul Chișinău (-2,6 mii persoane), urmat de câteva raioane din Regiunea Centru: Orhei (-0,5 mii persoane), Ungheni, Anenii Noi și Ialoveni (-0,4 mii persoane), iar raioanele din Regiunea Nord: Soroca, Ocnița (0,3 mii persoane), Râșcani (0,2 mii persoane) și Drochia (0,1 mii persoane) au înregistrat o migrație netă pozitivă (Figura 6).
Migrația internă prezintă una dintre componentele dinamicii populației, contribuind la scăderea sau creșterea efectivului populației din diferite unități administrativ-teritoriale. Migrația netă internă înregistrează valori negative pentru majoritatea raioanelor. Creșterea numărului populației datorită migrației interne se înregistrează doar în mun. Chișinău (12,5 mii persoane) și mun. Bălți (0,7 mii persoane) (Figura 7).
