A prelucrat peste o tonă de lână, pe care a folosit-o la confecționarea unor plapumi, considerate cele mai sănătoase pentru toți locuitorii din satele vecine. Utilajul necesar l-a asamblat din diferite piese aduse din Germania, astfel încât să funcționeze și să-l ajute în activitatea sa destul de nobilă, căci mare afacere care să-i genereze venit nu poate spune că a reușit să facă. Este vorba de Ion Safaler din satul Sagaidac, raionul Cimișlia, care consideră această activitate un hobby, pentru că în celelalte zile își ajută fratele, Dumitru Safaler, care este lider agricol, având în gestiune circa 500 de hectare.
Locuitorii din raionul Cimișlia nu prea cumpără saltele sau plapumi din magazine pentru că și-au confecționat din lână, chiar în satul Sagaidac.
”Am făcut cred că pentru toți, din toate satele au venit și au plecat cu câte 2-3 plapumi, saltele, cine înțelege cât de sănătoase sunt, nu și-au făcut numai câte una. Lâna și peste 100 de ani tot lână va rămâne. Acum nu prea mai fac, nu are cine să spele lâna, dar în sat nu prea sunt oi, nici lână nu prea este. Atunci când abia începusem, adunam toată lâna din raion ca să avem materie primă pentru saltele și plapumi. Unii săteni au venit cu cele vechi și le-am reînoit” , a explicat Ion Safaler.
Procesul de confecționare a unei saltele sau a unei plapumi este unul de lungă durată, lâna trebuie spălată manual, uscată și procesată înainte de a fi transformată în plapumă.
”Din păcate, în Moldova se cresc oi în toate raioanele, însă multă lână se aruncă, deși ar putea fi folosită la nivel național, să se confecționeze articole care ajută la menținerea sănătății. Dar nu prea este convenabil, dacă cinstit. Pentru ca să o speli, trebuie să plătești câte o femeie, cu câte 300 de lei, cel puțin și durează, până se usucă lâna spălată. Și utilajul nostru e cam învechit, l-am confecționat din diferite piese aduse din Germania. Ar fi bine dacă am câștiga vreun proiect pentru a obține finanțare, atunci m-aș ocupa numai cu confecționarea saltelelor și plapumilor din lână”, a menționat Ion Safaler.
În încăperea unde a asamblat utilajul de confecționare a articolelor din lână, acum mai rar este agitație, numai dacă cineva îl roagă mai poate porni aparatul.
”Cum se spune că sania se face vara, așa și iorganele și saltelele se pregătesc din toiul verii, când afară este cald și lâna spălată se usucă în voie, dar și de lucrat este mai ușor. Acum este prea frig și să încălzești atâta spațiu pentru o plapumă nu se merită, oricât de mult nu mi-aș dori”, a povestit Ion Safaler din satul Sagaidac, raionul Cimișlia.
În prezent, nici nu prea ar avea timp de confecționarea plapumilor, căci este de mare ajutor pentru fratele său, Dumitru Safaler, care este lider agricol în localitate.
”Până în ajunul iernii, am avut mult de lucru, am strâns grâul, floarea soarelui și porumbul, cu care deocamdată nu știm ce să facem, căci are umiditatea mare și îmi este teamă să nu facă mucegai. Ion este de mare ajutor, dar când a demarat procesul de confecționare al saltelelor, chiar îmi făceam griji. Era o activitate care îi aducea multă bucurie, nu și bani, pentru că plătea persoanele care îl ajutau și nu știu ce sumă îi mai rămânea. Producția agricolă din acest an a fost destul de bună, am strâns floarea soarelui în jur de 2-3 tone per hectar, la grâu chiar peste 5 tone, de lucru a fost destul. Dacă cinstit, Ion este de mare încredere, mă bucur că îmi este alături la toate lucrările în câmp și nu este ocupat cu lâna în această perioadă”, a declarat Dumitru Safaler.
sursa: agroexpert.md