Zeci de locuitori din nordul Republicii Moldova și-au scos cămășile și iile din dulap, le-au îmbrăcat și au venit la Festivalul portului popular „Ia românească în fiecare casă”. Evenimentul a avut loc în inima orașului Fălești, unde au fost aduse obiecte vechi de peste o sută de ani, relatează NordNews.
Eugenia Ceban țese de la vârsta de 13 ani. Meșterița spune că în zona de nord, puțini sunt cei care mai știu secretele țesutului în druci – un proces foarte migălos, care necesită răbdare și multă creație.
„Am învățat a țese din clasa a șaptea, de la mama, de acasă. Fiind cu sora și cu mama împreună am țesut covoare mari. Sunt din partea nordică, din raionul Soroca, unde până în prezent se află acest meșteșug, țesutul covoarelor în druci. Venin în satul acesta nu prea se țese covoare, dar în anul 2020-2021 am câștigat un proiect unde am la Casa de Cultură un cabinet unde țesem covoare. Multă răbdare trebuie să ai la dânsul. Am țesut covorașe floristice, dar acesta este geometric”, a declarat Eugenia Ceban, locuitoare s. Sărata Veche, r. Fălești.
În cadrul evenimentului au fost organizate diverse ateliere de lucru cu genericul „Hainele războiului de țesut”, „Arta acului” sau „Șezătoarea de la Fălești” cu scopul de a valorifica tradițiile neamului românesc.
„Noi suntem o gașcă de femei care ne-am adunat aici să reînviem această tradiție și să scoatem la iveală cămașa cu altiță. Suntem la început de cale”, a spus Maria Chilaru, conducător artistic, Centrul de Cultură și Agrement, s. Sărata Veche.
„Acesta este un război de țesut. Cred că are aproximativ 70 de ani. Eu din păcate nu am o vedere bună ca să cos o cămașă națională, aici trebuie răbdare. Sunt îmbrăcată într-o cămașă cusută de fiica mea. Aș vrea mai departe ca ele să continue tradiția țesutului. Acum vreau să țes niște trăistuțe”, a adăugat Svetlana Paladi, locuitoare s. Musteața, r. Fălești.
Iar reprezentanții Muzeului de Istorie şi Etnografie din Fălești au făcut o scurtă prezentare a iei și cămășii populare românești din perioada interbelică.
„Vă prezentăm o cămașă de mire, brodată pe fir cu o dantelă foarte finuță pe pânză de casă, cusută în casă. Se purta pe urmă la muncile agricole, de la început fiind folosită drept cămașă de mire, cusută în 1920. O cămașă de mireasă, în porțile noastre îi se mai spune și cămeșoi, la fel brodată pe pânză de casă. Dacă observați, stanul cămășii este din bumbac, iar poalele sunt din cânepă ca să fie cât mai rezistentă”, a precizat Iulia Pleșca, muzeograf.
Evenimentul are drept scop promovarea istoriei, a tradițiilor și meșteșugurilor neamului românesc.
„Este foarte bine, căci se păstrează tradiția. Este minunat. Noi ne străduim să explicăm și copiilor noștri această tradiție, să o transmitem mai departe urmașilor noștri.”
„Am venit cu o deosebită plăcere, cu mândrie, cu bucurie în suflet pentru că această activitate ne reprezintă.Suntem mândri de faptul că avem posibilitatea să venim îmbrăcați în costume, port popular și sper ca această activitate să aibă continuitate.”
„O zi de suflet, o zi când ne întoarcem la rădăcini, stăpânim tulpina, ne bucură frunzele, cerul și toată lumina. O sărbătoare care trebuie să bucure astăzi, dar și să ne trezească la tot ce e legat de neamul nostru.”, au spus oamenii.
Festivalul „Ia românească în fiecare casă” a fost organizat de Episcopia de Bălţi a Mitropoliei Basarabiei, în parteneriat cu Consiliul raional Fălești și Asociația pentru Conservarea Patrimoniului Cultural din Bălți.
„Dorim prin acest festival, pe de o parte, să păstrăm tradiția frumoasă a neamului românesc, a portului românesc, iar pe de altă parte, să încurajăm pe tineri, dar și în general pe toți concetățenii noștri, să poartă ia românească”, a declarat PS Antonie, Episcop de Bălți al Mitropoliei Basarabiei.
„La fel am organizat astăzi împreună cu Direcția Educație și Cultură un atelier pentru copii care pot veni să brodeze, dar și să vadă aceste cămeși frumoase care sunt confecționate de către meșterii noștri populari”, a conchis Veaceslav Tambur, vice-președintele r. Fălești.
Festivalul se află la a treia ediție.