Iarna în Republica Moldova este marcată de o serie de obiceiuri şi traditii populare care sunt transmise cu mândrie din generaţie în generaţie, fiind o parte integrantă a identitatii nationale şi culturale a moldovenilor. Aceste traditii nu sunt doar manifestări culturale, ci şi forme de socializare care consolidează familiile şi comunitatea moldovenilor, chiar şi peste hotarele ţării, în Diasporă.
COLINDATUL
Crăciunul ne duce cu gândul la copilărie şi la iernile cu zăpadă cât casa, miros de cozonaci şi colaci proaspăt scoşi din cuptor de mama, dar şi la sunetul clopoţeilor şi refrenuri de „Florile dalbe” ale cetelor de colindători. Colindatul este unul din cele mai principale tradiţii de iarnă ale românilor, care simbolizează Naşterea lui Iisus Hristos. Printre cele mai vechi colinde şi cunoscute sunt „Steaua”, „Florile dalbe”, „Trei crai de la răsărit”. Actualmente ,copiii sunt acei care merg cu colindul pe la casele oamenilor, pe vremuri, însă, doar flăcăii mergeau în cete şi colindau din casă în casă, pe la fetele de măritat. Ulterior, s-au alăturat şi fetele în aceste grupuri. Colindul de ceată bărbătească se mai practică în câteva sate din Republica Moldova, în special în sudul țării, în Lunca Prutului de Jos. În decembrie 2013, colindul de ceată bărbătească a devenit parte a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO, devenind astfel primul element de patrimoniu cultural din spaţiul basarabean protejat de UNESCO.
ANUL NOU PE STIL VECHI
În Republica Moldova, Anul Nou este sărbătorit de două ori. Pe lăngă Anul Nou oficial, conform calendarului gregorian, moldovenii mai sărbătoresc şi Anul Nou pe stil vechi, conform calendarului iulian, pe 14 ianuarie. Această dublă sărbătoare este rezultatul influenţelor religioase şi culturale care au modelat istoria ţării.
De Anul Nou pe stil vechi, multe familii organizează petreceri si mese festive, iar oamenii se adună pentru a sărbători împreună. Este o ocazie pentru reuniuni de familie şi pentru a ura un an bun celor dragi. De asemenea, în unele localitati, are loc şi un al doilea colindat, cunoscut sub numele de „Malanca”, în care colindătorii sunt însoţiţi de personaje mascate, reprezentând animale sau personaje mitologice.
Conform unui studiu realizat de Institutul de Etnografie şi Folclor din Chişinău, aproximativ 60% din populaţia rurală a Republicii Moldova continuă să sărbătorească Anul Nou pe stil vechi, menţinând astfel această traditie vie în comunităţi.
URATUL SAU MERSUL CU „PLUGUŞORUL”
„Plugusorul” este una dintre cele mai vechi tradiții românești, un obicei cu rădăcini adânci în cultura rurală. Practicat în ajunul Anului Nou, „Plugusorul” simbolizează fertilitatea, belșugul și speranța pentru un an îmbelșugat. Cu o istorie ce se pierde în negura timpului, „Plugusorul” este o expresie a sufletului românesc, în care natura, munca pământului și spiritualitatea sunt îmbinate în mod unic.
Deși nu se cunoaște cu exactitate cine a compus primele versuri ale „Plugusorului”, specialiștii consideră că acesta are origini precreștine, fiind legat de rituri agrare de fertilitate și de celebrarea începutului unui nou ciclu agrar. Cântecul are influențe din perioada dacică, dar și din mitologia slavă. „Plugusorul” este practicat pe întreg teritoriul României, având variante regionale specifice în Moldova, Muntenia, Ardeal și Dobrogea. Cântecul se cântă în seara de 31 decembrie, în ajunul Anului Nou, respectiv, pe 13 ianuarie, pe stil vechi și marchează trecerea dintre ani. În sate, cetele de urători pornesc cu plugul simbolic sau cu obiecte tradiționale precum clopote, bice și buhai. Acest obicei a fost recunoscut oficial ca parte a patrimoniului cultural românesc în perioada interbelică, fiind inclus în repertoriile ansamblurilor folclorice. În timpul regimului comunist, „Plugusorul” a fost reinterpretat în cheie propagandistică, dar versiunea tradițională a rămas vie în comunitățile rurale. Versurile „Plugusorului” evocă munca agricolă și speranța pentru o recoltă bogată. Plugul, boii și brazda sunt simboluri ale rodniciei și continuității. Textele sunt presărate cu urări de sănătate, belșug și prosperitate, adresate gazdelor care primesc urătorii.
MERSUL CU CAPRA
Jocul Caprei este un obicei străvechi, ce se păstrează încă la români şi face parte din tradiţiile de iarnă. În ziua de Anul Nou, prin teatrul folcloric pe care Jocul Caprei îl prezintă trecând printr-un ciclu de „transformări” (moarte, înmormântare, bocete, înviere), participăm în fapt la un ritual dramatic împletit cu elemente de cult.
Potrivit tradiţiilor româneşti, mersul cu Capra, cât şi primirea urătorilor în fiecare casă de creştini aduc noroc şi belşug în gospodărie, fiind totodată un obicei important şi pentru agricultorii care considerau Jocul Caprei o chemare a forţei divine pentru atragerea roadelor bogate. Animal de cult, în vechime, capra a fost asociată cultului fertilităţii. Actul ritual al acestui joc simbolizează înmormântarea anului vechi şi renaşterea anului nou.
SEMĂNATUL
Semănatul este un obicei agrar de anul nou, care se practică în Republica Moldova şi constă în interpretarea unor cântece și poezii tradiționale, a unor incantații și urări de belșug pentru noul an și specific, acestui obicei, este cel de aruncare în casa gazdei a semințelor de cereale (grâu, orz, secară) semn al belșugului recoltelor, fertilitate și sănătate pentru anul ce vine. Tradiția spune că dacă în seara ajunului Anului Nou urătorii merg cu plugul la arat, în dimineața de Sfântul Vasile aceștia vor veni cu semănatul. Gazda răsplătește semănătorii cu colaci, băuturi, dulciuri sau bani.
Pentru a afla mai multe detalii interesante despre aceste tradiţii accesaţi linkul:
„La Taclale Amicale” Ediție specială dedicată sărbătorilor de iarnă – AgroTV
Citiți mai mult:
Început de 2025 cu scumpiri: tarifele la energie electrică ar putea ajunge la 5 lei și 13 bani
Energocom asigură energia Moldovei prin producție locală și importuri din România
Stimați cititori!
Puteți citi știrile Agro TV Moldova în formatul convenabil pentru dumneavoastră pe Facebook și Instagram, urmăriți-ne pe Tik-Tok și YouTube. De asemenea, abonați-vă la canalul nostru de Telegram și Viber.
Dacă aveți ceva de împărtășit cu redacția, trimiteți observațiile și știrile dumneavoastră pe adresa noastră de e-mail: contact@agrotv.md.