Tradiții și obiceiuri de Anul Nou pe vechi

Creștinii ortodocși de stil vechi îl cinstesc la 14 ianuarie pe Sfântul Vasile.

Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. S-a născut în Cezareea Capadochiei din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate.

Iubitor de învăţătură, şi-a îmbogăţit cunoştinţele studiind în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena.

A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică.

Sfântul Vasile este primul ierarh care a întemeiat, pe lângă lăcașele sfinte, aziluri şi spitale pentru săraci, o leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.

Sunt o serie de tradiții și obiceiuri în legătură cu această sărbătoare. Este bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul.

De Sfântul Vasile, copiii umblă cu sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Tot în această zi, pe nemâncate, fiecare om trebuie să mânuiască de trei ori o unealta cu care lucrează, pentru spor la lucru în anul ce vine.

Potrivit tradiţiei populare, dacă de Sfântul Vasile e ger mare şi pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce vine va fi bun şi vor avea loc multe cununii. Dacă ninge, va fi îmbelşugat, iar de este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi întregul an.

În Republica Moldova, aproximativ 65 de mii de bărbaţi sunt botezați Vasile, iar peste cinci mii de femei se numesc Vasilisa.