La sfârşit de an, echipa EastFruit continuă să analizeze rezultatele din sectorul cultivării fructelor şi legumelor pentru 2021. În acest articol, sunt prezentate cele mai importante evenimente TOP-10 ale acestui an care au avut loc în sectorul fructelor și legumelor din Moldova, scrie agravista.md.
1. Anomalii meteorologice care au afectat calitatea fructelor și legumelor și comercializarea acestora
Pentru al doilea an consecutiv, Moldova se confruntă cu o vreme absolut atipică țării noastre. Dacă în 2020 pomicultorii și legumicultorii din țară, (Moldova având una dintre cele mai reduse suprafeţe irrigate din Europa) au suferit de pe urma cele mai grave secete din ultimele decenii, atunci în 2021, exact momentul când era mai puțin nevoie, a căzut o cantitate semnificativ de mare de precipitaţii.
Primăvara acestui an a fost una neobișnuit de rece, lungă și ploioasă, fapt ce a afectat negativ începutul sezonului de vegetație practic pentru toate culturile. Pe de altă parte, vara fierbinte a făcut posibilă reducerea cât mai mult a întârzierii maturării fructelor și legumelor, toamna însă, din cauza vremii ploioase și răcoroase, efectuarea recoltării la timp a fost împiedicată din nou și a dus la o întârziere a maturării legumelor, fructelor și strugurilor, iar cel mai neplăcut – le-a afectat negativ calitatea acestora.
În cazul culturilor pomicole, amânarea perioadei de recoltare în masă și comercializarea noii recolte pe piața locală a durat în medie două săptămâni (iar la strugurii de masă din soiurile târzii până la trei săptămâni). În același timp, viticultorii nu au fost adesea siguri de calitatea înaltă a strugurilor, merelor și a altor fructe și legume, prin urmare, spre deosebire de anii precedenţi, de această dată au încercat să vândă produsele cât mai curând posibil.
Prin urmare, cea mai mare pondere a prunelor de calitate înaltă din recolta 2021 a fost vândută până la jumătatea lunii noiembrie, respectiv. cu aproximativ două săptămâni mai devreme decât de obicei. În Moldova, acesta este al doilea caz din ultimii șapte ani când practic nu au rămas stocuri de prune în frigiderele producătorilor și comercianților agricoli la sfârșitul lunii decembrie.
O situație similară a avut loc și în cazul strugurilor de masă: volumul exporturilor din această toamnă l-a depășit cu mult pe cel din ultimii ani. Până la sfârșitul toamnei, potrivit estimărilor experților, viticultorii din țară au reuşit să comercializeze cel puțin 70-80% din toate produse pe piețele externe, iar potrivit experților din asociațiile agricole, acest lucru este unul îmbucurător.
În cele din urmă, cea mai semnificativă schimbare a strategiei de marketing în afacerea cu fructe a avut loc pe piața merelor proaspete. În lunile de toamnă a anului curent, Moldova a exportat de câteva ori mai multe mere comparativ cu aceleași perioade din ultimii doi ani.
Acest lucru este unul destul de remarcant, având în vedere faptul că cea mai mare parte a merelor din recolta 2020 care au fost depozitate, s-au vândut în perioada ianuarie-iunie 2021. Dacă mai înainte această strategie a funcționat și a făcut posibilă obținerea unui preț mai mare decât în perioada septembrie-decembrie, atunci în ultimul sezon situația s-a schimbat dramatic. În Federaţia Rusă, volumele de producție și capacitățile de depozitare a merelor au crescut considerabil și, în general, concurența pe piețele regionale și globale a atins un nivel fără precedent.
Așadar, pentru jucătorii de pe piața locală de fructe, a fost o mare surpriză faptul că prețul merelor a scăzut în a doua jumătate a sezonului 2020/21 și că nu a existat practice deloc cerere pentru acestea din partea Federaţiei Ruse. Ca urmare, conform estimărilor experților, cel puțin 40 de mii de tone de mere de înaltă calitate din recolta 2020 din depozite au fost vândute pentru producerea concentratului de mere.
Se pare că agricultorii şi-au învăţat lecţia din această situație și au început să exporte activ mere din soiurile de toamnă deja în septembrie 2021, la scurt timp după ce au fost recoltate.
Cu toate acestea, agricultorii mai au de lucrat la îmbunătățirea calității merelor pentru a ajunge la standardele internaționale. Pentru a realiza acest lucru, merită de luat în considerare experiența Ucrainei, care a reuşit să diversifice cu succes exportul acestor fructe după interzicerea lor în Federația Rusă.
2. Volume record de prelucrare a merelor și prunelor
În anul 2021, conform estimărilor experţilor, în Moldova au fost deja prelucrate cel puțin 320-330 mii tone de mere. Mai multe dintre ele, poate chiar zeci de mii de tone, vor fi furnizate direct din frigidere pentru fabricile de concentrat în primăvara anului viitor. În total, Moldova va procesa aproximativ 350 de mii de tone de mere din recolta din 2021, ceea ce este foarte aproape de un nou record.
În medie, în ultimii cinci ani, nu au fost date spre prelucrare mai mult de 300-340 de mii de tone de mere. Cu toate acestea, desigur, acest record nu reprezintă un prilej de mândrie, deoarece cu cât se vând mai multe mere pentru procesare, cu atât agricultorii câștigă mai puțin. Pentru astfel de mere, producătorul primeşte în medie de 5-10 ori mai puţin decât pentru un măr vândut pe piaţa proaspătă de fructe. Acest lucru întăreşte din nou concluziile redate mai sus, şi anume că agricultorii moldoveni au nevoie urgent să îmbunătățească calitatea merelor cultivate.
Volumul de prelucrare a prunelor a fost, de asemenea, foarte mare în acest an. Totuși, principalul motiv a fost vremea neprielnică, și anume, precipitațiile excesive prezente în luna mai și în prima jumătate a verii, precum și toamna în timpul recoltării. Acest lucru a afectat negativ posibilitățile de depozitare pe termen lung a prunelor, prin urmare, agricultorii au decis să nu riște.
Potrivit estimărilor experților, în țară au fost prelucrate cel puțin 30-40 de mii de tone de prune. În același timp, mii de tone au fost date spre procesare (în distilate și băuturi spirtoase) și în România. La un moment dat, aceste loturi au echilibrat situaţia pe piața internă și au permis producătorilor să mențină nivelul prețurilor angro la prune la un nivel acceptabil şi pentru ei.
3. Noi încercări de diversificare a exporturilor de mere
La fiecare punct discutat deja, se revine la cea mai importantă problemă – calitatea mărului cultivat în ţară. Calitatea produselor este un obstacol cheie în noile încercări de diversificare a exporturilor de mere.
După cum arată experiența Ucrainei în diversificarea exporturilor de fructe, un măr de înaltă calitate poate fi vândut la un preț mai mare în țările din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud-Est decât în Federaţia Rusia. Cu toate acestea, pentru a reuşi această performanţă, un măr de calitate trebuie să fie cultivat corect şi depozitat folosind inhibitori de etilenă de înaltă calitate, sortaţi corespunzător pe o linie optică de sortare, ambalați în cutii de carton de înaltă calitate, care sunt diferite de cele utilizate pentru livrări în Rusia și care oferă posibilitatea transportării acestora timp de 30-40, iar uneori chiar şi 55 de zile într-un container frigorific maritim.
Totodată, cultivând un măr de înaltă calitate, agricultorii trebuie să înveţe și modul de realizare a contactului direct cu cumpărătorul. Respectiv, trebuie să investească în marketing atât timp, cât și bani. În 2019, proiectul FAO-BERD a organizat cel mai mare forum B2B din Moldova cu cumpărători de mere din întreaga lume. Totuși, la acel moment, furnizorii din Moldova nu erau pregătiți să îndeplinească cerințele de bază ale importatorilor de mere, deși au existat încercări de a face livrări de probă, precum și interes din partea importatorilor pentru potențiale achiziții de fructe din Moldova.
4. Prețuri record pentru nuci
În sezonul 2020/21, prețurile pentru nuci au scăzut la minime record. Extinderea suprafețelor și majorarea volumelor de producție, în special în cazul liderului pieței mondiale – SUA, au pus în mod direct presiune asupra prețurilor nucilor din întreaga lume. Situaţia a fost agravată de războaiele comerciale dintre Statele Unite şi unele ţări asiatice, care au dus la o reorientare a ofertei de nuci americane către piaţa europeană. Prin urmare, în sezonul trecut, prețurile la nuci în Moldova, în ciuda unei recolte relativ scăzute, au fost șocant de scăzute. În special, chiar și în a doua jumătate a sezonului, cererea pentru acestea a rămas a fi scăzută, iar cei care le achiziţionau reduceau constant nivelul prețurilor.
Pe acest fon, practic nu a existat cerere pentru puieții de nuc în ţară, iar înființarea de noi livezi a fost stopată. Situația deţinătorilor de pepiniere a fost agravată de situaţia complicată a exportului de puieți din Moldova către UE. O situație similară a avut loc și în țările vecine – nu a existat niciun interes pentru înființarea de noi plantații de nuci pe fondul prețurilor scăzute la minime record pentru acestea. Mai mult, au apărut primele cazuri de defrişare a livezilor care au ajuns la fructificare.
Situația însă s-a schimbat dramatic spre jumătatea anului curent. O secetă în statul California, SUA, unde se cultivă cea mai mare parte a nucilor de calitate premium din lume, a dus la o revizuire în scădere a prognozelor de producție. În ciuda suprafeței record, producția de nuci din SUA a scăzut brusc în 2021, ducând la o creștere fără precedent a prețurilor începând din luna iunie.
În consecință, în Moldova în acest an, prețurile angro la miezul de nucă din noua recoltă au atins un maxim record până la începutul lunii decembrie, crescând până la 140 lei/kg (8 USD/kg). În același timp, în retailul local la un moment dat prețurile la acestea s-au apropiat de recordul istoric – aproximativ 250 lei/kg (14 USD/kg).
Ținând cont de creșterea prețurilor mondiale, echipa EastFruit din Moldova nu exclude faptul că, în urma rezultatelor acestui sezon de comercializare, volumul încasărilor din exportul de nuci autohtone să atingă recordurile anterioare și să ajungă până la 100-120 milioane dolari.
Condițiile preliminare pentru atingerea acestor recorduri de preț sunt destul de evidente: în acest moment, cererea din partea exportatorilor rămâne a fi la un nivel foarte ridicat, iar recolta de nuci în ţară în acest an s-a dovedit a fi relativ scăzută – aproximativ 25-30 mii tone în coajă.
O altă problemă stringentă este lipsa acută de muncitori în acest sector horticol. Conform observațiilor reprezentanților Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din Moldova (UAPCN), anul acesta, volumul de aprovizionare cu nuci recoltate din păduri și de pe aleile de lângă drumuri a scăzut brusc.
Având în vedere prețurile record în acest sezon, cel mai probabil investitorii din Moldova vor acorda din nou atenție investițiilor în nuci. La urma urmei, cultivarea nucilor în țară continuă să se dezvolte. Și în timp ce cultura nucului pentru mulţi este deja demodată, agricultorii moldoveni au început a planta activ alune și migdale. Prin urmare, în anul 2021, conform estimărilor experților, suprafața totală a livezilor de nuci din Moldova a ajuns la 17-20 de mii de hectare. Poate că acest sector al pomiculturii locale este pregătit pentru investiții în infrastructura de procesare în viitorul apropiat.
5. Caise proaspete exportate în volume record
În acest an, în mod neaşteptat sectorul cultivării caiselor a cunoscut o remarcabilă îmbunătăţire. În 2021, Moldova a exportat aproximativ 5,5 mii de tone de caise în 16 țări europene.
Desigur, au existat motive bine fundamentate pentru acest lucru: în țările UE s-au înregistrat din nou înghețuri, ceea ce a dus la pierderi serioase de caise. Probleme similare au apărut şi în Asia Centrală, în special în Tadjikistan și Uzbekistan, acesta din urmă fiind unul dintre cei mai mari cinci exportatori mondiali de caise din lume. Prin urmare, nu este de mirare faptul că prețurile la caise au fost înalte, iar cererea pentru caisele autohtone a crescut brusc.
În consecință, exportul de caise proaspete din Moldova în anul current a atins un nivel record și a depășit de câteva ori statisticele din ultimii trei-patru ani. Acest lucru este cu atât mai plăcut cu cât multe întreprinderi horticole care cultivă fructe sâmburoase considerau producția de caise ca fiind una secundară producției de vișine și cireşe. Cu alte cuvinte, anterior, livezile de caise erau plantate pentru a îndeplinirea normei întregi a muncitorilor sezonieri, angajați de obicei în procesul de îngrijire a plantaţiilor și recoltare a altor fructe sâmburoase.
Este evident faptul că volumele record de caise exportate în 2021 au devenit posibile nu datorită succesului Republicii Moldova pe acest segment, ci datorită problemelor legate de înghețurile ce au avut loc în alte țări. Apropo, horticultorii europeni încearcă la moment să soluţioneze în mod activ problema înghețurilor, cumpărând mori de vânt pentru a se proteja împotriva lor și investind activ în cultivarea fructelor sâmburoase de calitate premium în sere.
6. Probleme legate de calitatea cireșelor
Din păcate, pentru agricultorii care cultivă cireșe, principala problemă pentru al doilea an consecutiv rămâne a fi problema menținerii calității acestora, iar calitatea cireșelor locale în ultimii ani a fost afectată semnificativ de precipitațiile din ajunul și din timpul recoltării. Mai mult ca atât, acest lucru se întâmplă în anii ploioşi și în anotimpurile relativ secetoase.
Pe de altă parte, cultivarea cireșelor și vişinelor este una dintre puținele din structura fructelor sâmburoase care a demonstrat o creștere stabilă a suprafețelor în ultimii cinci ani: de la 3,5 mii tone și 3,2 mii hectare în 2017 la 4,5 mii hectare, respectiv 4,2 mii hectare în 2021.
Totuși, pentru dezvoltarea ulterioară a acestui segment, mai ales în ceea ce privește potențialul de export, este de o importanță vitală pentru horticultori să investească în protecția anti-ploaie a plantațiilor sau în cultivarea cireșilor premium pentru export în sere). De asemenea, necesită a fi instruiţi în răcirea corectă a fructelor (de preferință cu ajutorul hidrocooling-ului), iar ulterior sortarea şi ambalarea conform standardelor europene.
7. Reducerea subvențiilor pentru sectorul pomicol
În 2021, suma subvențiilor pentru livezi și vii a scăzut drastic în Moldova. Conform datelor preliminare ale Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA), în 2021, a primit 468 de cereri de la producătorii agricoli pentru subvenții post-investiționale pentru modernizarea sau defrişarea vechilor plantații multianuale în sumă de 70,5 milioane de lei (aproximativ 4 milioane de dolari). Acestă sumă reprezintă 14% din valoarea totală a subvențiilor pentru dezvoltarea agriculturii și zonelor rurale solicitate de entitățile economice private în acest an – 507 milioane lei (aproximativ 29 milioane dolari).
Anul trecut, AIPA a primit 1.119 cereri pentru subvenționarea investițiilor în plantații multianuale în valoare de 212,5 milioane lei (aproximativ 12,8 milioane dolari), din care agenţia a autorizat puțin peste 1.000 de cereri de plată în valoare de aproximativ 181 milioane lei (aproximativ 11 milioane de dolari). Această sumă reprezintă aproximativ 15% din fondul de stat al subvențiilor agricole pentru ultimul an.
Reducerea subvențiilor, desigur, nu a fost pe placul agricultorilor. Cu toate acestea, pe termen lung, acest lucru are un efect pozitiv pentru crearea unui model de afaceri horticol mai durabil în țară.
8. Protecționism în comerțul intern
În acest an, au fost adoptate modificări la legea comerțului intern, care obligă magazinele alimentare să aloce cel puțin 50% din rafturi pentru produsele fabricate în Moldova. De dragul introducerii acestei măsuri la nivel guvernamental, au fost adoptate chiar și reglementări separate, dar nu toate cele care ar fi trebuit să urmeze. Ca urmare, această prevedere a legii nu a început niciodată să funcționeze în practică.
Respectiv, unii oficiali guvernamentali de rang înalt au declarat public că această idee este „anacronică”. Politicienii din opoziție și multe organizații ale producătorilor agricoli recunosc această prevedere a legii ca fiind imperfectă, dar se opun ferm abrogării ei. În același timp, producătorii de fructe și legume din Moldova sunt deja îngrijorați de planurile autorităților de a-i lipsi de preferințe în comerțul cu amănuntul local, pe care de fapt nici nu le au.
Cu toate acestea, după cum arată experiența mondială, astfel de soluții nu fac decât să agraveze problemele producătorilor și ale comerțului, ale statului și ale consumatorilor finali. Până la urmă, dacă în Moldova vor începe cu adevărat să se aplice aceste reglementări, atunci consumatorii vor fi obligați să fie limitaţi în alegerea produselor de calitate și vor fi obligați să plătească un preţ mai mare pentru produsele fabricate local. În consecință, cheltuielile consumatorilor vor crește, iar accesul la fructe și legume de calitate va fi limitat. Totodată, calitatea produselor de pe rafturile magazinelor se va deteriora, fapt ce va duce la o ieșire a consumatorilor în formate de comerț neorganizat, ceea ce înseamnă că atât veniturile lanțurilor de supermarketuri, cât și suma impozitelor plătite de aceștia la bugetul de stat va scădea. Ei bine, și cel mai important, așa cum s-a menționat în repetate rânduri deja, va scădea motivația agricultorilor moldoveni de a îmbunătăți considerabil calitatea fructelor și legumelor cultivate – acesta fiind principalul obstacol în calea țării pentru diversificarea exporturilor.
9. Preţuri mici la cartofi
Prețurile scăzute la cartofi în sezonul 2020/21 nu au condus la o scădere a suprafeței ocupate de cartofi, așa cum s-ar putea fi așteptat mulți. Apropo, atunci prețurile au fost scăzute din cauza lockdown-urilor din UE și a lipsei procesării cartofilor pentru segmentul HoReCa. Prin urmare, cartofii importați au scăzut în preț și în țară.
De ce nu s-a redus suprafața cu cartofi în Moldova în 2021? Cultivatorii de cartofi, în loc să vândă ieftin cartofi comercializabili, au decis să-i păstreze de sămânță, respective au fost puşi înapoi în pământ în speranța obţinerii unui preț mai mare în sezonul 2021/22.
După cum se observă, rezultatul este opusul celui așteptat. Încă de la începutul sezonului 2021/22 în Moldova s-au înregistrat cele mai mici prețuri la cartofi în comparație cu piețele altor țări acoperite de monitorizarea prețurilor EastFruit și chiar pentru exportul de cartofi din Moldova către Rusia, Belarus, Ucraina și Balcani!
Cu toate acestea, din mai multe motive, inclusiv din cauza reducerii folosirii pesticidelor și nivelul în general scăzut al folosirii tehnologiilor agricole, calitatea culturii de cartof în ţară a fost destul de scăzută, ceea ce a limitat oportunitățile de export și a continuat să pună presiune asupra prețurilor.
Nu este de mirare faptul că acum furnizorii locali de cartofi de sămânță susțin că unii dintre clienții lor intenționează să reducă suprafeţele cultivate, ba chiar să renunţe la ei în favoarea cultivării cerealelor anul viitor.
10. Majorareasubvențiilor pentru asigurările agricole
Legea Republicii Moldova privind asigurarea subvenționată pentru riscuri agricole a fost modificată pentru a crește ponderea subvenției primelor de asigurare de la 50% la 70%. Datorită acestui fapt, suma totală a primelor de asigurare încasate de au crescut, de asemenea, considerabil de mult.
Recent, Guvernul Republicii Moldova a adoptat o nouă listă (extinsă) de riscuri și culturi, a căror asigurare poate fi subvenționată din fondul de stat pentru sprijinirea producătorilor agricoli și a zonelor rurale. Una dintre cele mai importante schimbări este faptul că lista include riscuri clar formulate asociate cu scăderea calității (și a prețului) fructelor. De exemplu, agricultorii au dreptul să se asigure împotriva pierderii calității merelor, în special cele afectate de grindină, motiv pentru care ajung să fie date la prelucrare şi nu sunt comercializate pe piaţa fructelor proaspete. Probabil că anul viitor vor exista produse de asigurare corespunzătoare și cerere pentru acestea.
Sursa: EastFruit