Valurile de căldură amenință securitatea alimentară a întregii planete, avertizează oamenii de știință. După cea mai fierbinte zi din toate timpurile, cercetătorii spun că încălzirea globală poate însemna un viitor fără recolte pe uscat și o „moarte tăcută” în oceane, scrie digi24.ro.
Temperaturile care dogoresc Pământul amenință capacitatea naturii de a ne furniza hrană, spun cercetătorii, în timp ce avertizează asupra unei „morți nevăzute și tăcute” în oceanele noastre. Valurile de căldură se răspândesc în Europa, SUA și China, punând în pericol viața umană, precum și pământul și marea de care aceasta depinde.
„Sistemul nostru alimentar este global”, a spus John Marsham, profesor de științe atmosferice la Universitatea din Leeds. „Există riscuri tot mai mari de pierderi simultane majore de recolte în diferite regiuni ale lumii, care vor afecta într-adevăr disponibilitatea alimentelor și prețurile. Nu este ceea ce vedem acum, dar în următoarele decenii acesta este unul dintre lucrurile de care mă tem cu adevărat.
„Ca ființă umană, dacă ești suficient de bogat, poți intra și pune aer condiționat. Dar ecosistemele naturale și ecosistemele cultivate nu pot face asta.”
Valul de căldură european din 2018 a dus la mai multe eșecuri ale recoltei și la pierderi de randament de până la 50% în Europa centrală și de nord. În 2022, temperaturile record din Marea Britanie au dus la pierderea unor cantități mari de fructe și legume.
Valurile de căldură sunt de așteptat să devină de 12 ori mai frecvente până în 2040, comparativ cu nivelurile de preîncălzire. Deși un val de căldură ar putea să nu omoare un ecosistem, evenimentele mai lungi și mai frecvente vor însemna că natura nu are timp să se recupereze.
Marsham a mai spus că „Oamenii sunt în general izolați de efectele vremii de care depindem cu toții. Mergem la magazine pentru a cumpăra alimente – nu o cultivăm singuri. Dar dacă vorbești cu fermierii de oriunde în lume, ei sunt extrem de conștienți de ceea ce face vremea și de impactul asupra agriculturii lor.”
Criza climatică nu crește doar valurile de căldură atmosferice, ci și cele oceanice, dăunând comunităților de coastă și amenințând o altă sursă cheie de hrană pentru oameni. Stresul termic provoacă morți dramatice, cum ar fi „domul de căldură” din 2021 de-a lungul coastei Pacificului Canadei, care a ucis aproximativ 1 miliard de animale marine.
Daniela Schmidt, profesor de științe ale pământului la Universitatea din Bristol, a declarat: „Ne gândim adesea la impactul asupra ecosistemelor de pe uscat, deoarece este ușor de văzut – plantele se ofilesc și animalelor le este foarte cald. Dar oamenii, în general, nu se gândesc la valuri de căldură marine. Asta este ceea ce mă îngrijorează cu adevărat – acea moarte nevăzută, tăcută.”
Speciile din oceanele tropicale au cel mai mult de suferit. Recifele de corali tropicali, care adăpostesc cea mai mare biodiversitate a unui ecosistem, vor fi distruse la o creștere a temperaturii cu 2 grade la nivel global.
Vorbim de distrugerea unei neprețuite surse de oxigen și a unui ecosistem care hrănește 500 de milioane de oameni de pe planetă, majoritatea din țări sărace. „Am copii mici”, a spus Marsham. „De câte ori vezi filmul cu aventurile lui Nemo sau citești o carte despre recifele de corali, nu poți să nu simți că, la un anumit nivel, vinzi o minciună. Dacă nu acționăm rapid, acele ecosisteme vor dispărea. Unora s-ar putea să nu le pese de recifele de corali, dar nu există nici o parte a globului care să fie imună la impactul schimbărilor climatice.”
În cadrul unui scenariu cu emisii mari de încălzire de 4,4 C, 41% dintre vertebratele terestre vor experimenta evenimente termice extreme până în 2099, potrivit studiile publicate în revista Nature. Stresurile induse de temperaturile calde pot cauza numeroase probleme, afectând creșterea, fertilitatea, imunitatea și schimbările de comportament.
Animale din toate speciile caută refugiu în munți și spre poli pentru a se feri de caniculă. În cele din urmă, căldura va conduce spre pierderea ireversibilă a multor specii. Există și o undă de optimism. Natura poate, totuși, să joace un rol important în a face căldura extremă mai suportabilă, spun experții.
Dr Nicole Miranda, cercetător senior la programul Oxford Martin, dedicat soluțiilor de reducere a temperaturii, a declarat că „vegetația și apa în apropiere pot servi ca modalități de a răci pasiv împrejurimile locului unde trăim. Copacii și plantele asigură umbra și beneficiază și de mecanismul de evapotranspirație. Ochiurile de apă, cum ar fi iazurile și fântânile, captează căldura din jurul lor prin evaporarea apei.” Un exemplu sunt coridoarele verzi la scară largă din Medellín, Columbia, care au redus căldura urbană cu 2C.