Potrivit ei, subvențiile oferite de către stat se referă la produsele care se consideră necesare și foarte utile pentru siguranța alimentară a populației, cum ar fi grâul, floarea soarelui, iar femeile cultivă roșii, castraveți, legume și acolo se acordă mai puțin ajutor financiar. După ce s-a constat această inegalitate, s-a intervenit cu niște măsuri care vin în suportul femeilor din agricultură. Este vorba despre subvențiile oferite de programele Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură care vin anume de a susține mici antreprenori, inclusiv femeile. „Desigur că este nevoie de mult mai mult , pentru că femeile din agricultură statistic sunt vizibile doar 37%. Avem destul de multe femei care lucrează foarte mult și cunosc bine domeniul, iar acestea nu sunt vizibile, deoarece nu este valorificat potențialul lor ca agenți economici în agricultură, respectiv, de aici trebuie să intervină mai multe schimbări”, a menționat reprezentanta Platformei pentru Egalitate de Gen.

„Femeile prestează munca manuală, cum ar fi prășitul, udatul, iar bărbații mai mult folosesc lucru mecanizat. Statul aici trebuie să intervină. În plus, aceste programe de subvenții sunt destul de anevoioase, pentru că femeile trebuie să vină cu cota lor de contribuție, ceea ce nu poate să-și permită fiecare dintre ele. O altă provocare este că femeile sunt inovative în și vor să practice agricultura ecologică. Pentru a avea condițiile necesare, mai ales atunci când e vorba de schimbările climatice, femeile-agricultori trebuie să depună mai mult efort. Agricultura ecologică este foarte dificilă și presupune mai multă muncă, ceea ce iarăși creează un decalaj de inegalitate”, a remarcat Nina Lozinschi.

Secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen recomandă doamnelor din agricultură care sunt la început de drum, să se adreseze pentru susținerea financiară la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). De asemenea, acestea pot verifica programele pe care le oferă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare sau de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Nina Lozinschi a precizat că aceste programe nu sunt constante, de aceea femeile tot timpul trebuie să urmărească unde apar aceste oportunități și unde se încadrează. „Statul ar putea să creeze un program constant și disponibil la orice moment și aceasta ar fi o soluție. Femeile ar putea să conlucreze cu băncile, în acest caz femeile-fermieri nu vor avea necesitatea să aștepte să vină un donator sau partener extern care să-i ofere aceste credite. De exemplu, va fi o bancă din Republica Moldova care va oferi credit special pentru agricultori cu dobândă mai mică. Soluțiile s-ar putea să se găsească, însă la momentul actual ele sunt foarte sporadice”, a adăugat specialista.
Conform datelor prezentate de AIPA, din toți beneficiarii de subvenții de anul trecut, 18% au constituit doamnele. Femeile care au investit în sectorul agricol, au beneficiat de circa 260 de milioane de lei din bugetul de stat la afacerile pe care le-au gestionat.

„Sunt foarte bucuros că numărul doamnelor care au curajul să investească în agricultură, care au curajul și abilitatea de a gestiona într-un mod cât mai eficient afacerile din acest sector, care nu este deloc ușor, este în creștere. Sectorul agricol reprezintă un sector expus condițiilor climaterice adițional la toate celelalte probleme cu care se confruntă antreprenorii”, a afirmat ministrul agriculturii și industriei alimentare, Viorel Gherciu, în cadrul Galei Femeilor în Agricultură desfășurată recent la Chișinău.

Oficialul a precizat că, împreună cu partenerii de dezvoltare, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare „va face tot posibilul ca să implementeze instrumente noi de a încuraja în continuare doamnele să investească în acest sector și să vină cu o valoare adăugată, cu inițiative noi, cu inspirație de a diversifica produsele”.

În Republica Moldova se află peste 800 de femei care administrează afaceri agricole, cu circa 16% mai puțin decât bărbați. În anul 2021 au fost lansate și gestionate de către femei-fermier 24 de proiecte start-up. Totodată, peste 55% din totalul proiectelor start-up subvenționate sunt administrate de femei-fermier.