Studiu demografic/ Îmbătrânirea populației Republicii Moldova
Femeile din Republica Moldova obțin venituri mai mici decât consumul pe tot parcursul vieții, iar la bărbați câștigurile depășesc consumul doar între 24 şi 53 de ani. În același timp, tendința demografică de îmbătrânire a populației prin care trece Republica Moldova poate oferi oportunități de creștere economică a țării, datorită economiilor acumulate pe parcursul vieții de persoanele care vor să-și asigure consumul la vârste înaintate. Acestea sunt principalele constatări ale studiului „Analiza Dividendelor Demografice ale Republicii Moldova”, lansat marți, 31 mai 2022, în cadrul unei dezbateri publice de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA Moldova).
Evenimentul s-a desfășurat în format online și a pus în discuție tendințele demografice și modul în care acestea influențează asupra evoluțiilor economice ale Republicii Moldova.
„Republica Moldova trece printr-o tranziție demografică caracterizată de scăderea numărului populației, natalitatea joasă, mortalitatea înaltă, speranța joasă de viață, migrația forței de muncă și îmbătrânirea demografică. În acest sens, politicile în domeniul populației sunt foarte importante pentru asigurarea rezilienței demografice, iar investițiile în capitalul uman sunt cele mai profitabile pentru perspectiva bunăstării societății”, a declarat Felicia Bechtold, Secretară de Stat, Ministerul Muncii și Protecției sociale al Republicii Moldova.
Potrivit Secretarei de Stat, politicile demografice sunt o prioritate pentru Guvern, iar noile modificări legislative privind crearea serviciilor alternativă de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani de către angajator pentru salariați, promovarea programelor flexibile de muncă, partajarea concediului de îngrijire între părinți, flexibilizarea concediului de îngrijire a copilului, conceptul Fondului Național de Creșă – măsuri care să susțină femeile și bărbații să atingă numărul dorit de copii și să poată reconcilia viața de familie cu cea profesională sunt rezultatele politicilor demografice elaborate în baza conceptului „Teoria Schimbării pentru Reziliența Demografică” și a datelor furnizate de studiul „Generații și Gen”, realizate de UNFPA.
Reprezentanta Rezidentă UNFPA Nigina Abaszada și-a exprimat aprecierea pentru eforturile și implicarea Guvernului și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova în construirea Rezilienței Demografice. „Astăzi atingem un nou nivel de înțelegere a dividendelor demografice, care ne arată modul în care putem transforma structura populației, inclusiv conotațiile negative legate de îmbătrânirea populației, natalitatea scăzută și emigrare în oportunități de dezvoltare a țării. Constatările studiului lansat de Expert-Grup vor contribui la crearea noilor regulamente și politici prietenoase familiei și îmbătrânirii active și vor îmbunătăți Reziliența Demografică, acesta fiind scopul nostru final”, a declarat Nigina Abaszada.
Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup a precizat faptul că: „„Dividendele demografice” reprezintă un concept relativ nou pentru Republica Moldova, iar aplicarea acestei abordări conceptuale va face posibilă analiza complexă a tendințelor demografice, ceea ce va permite identificarea unor politici publice mai bine adaptate la necesitățile populației.”
Relația dintre evoluțiile economice și dinamica demografică poate fi explicată printr-o abordare teoretică bazată pe conceptul primului și celui de-al doilea dividend demografic, care are drept reper ideea „ciclului economic de viață” reprezentat de producători și consumatori. În general, pe parcursul vieții o persoană poate fi:
- consumator net – copil sau vârstnic, ce înregistrează un deficit deoarece venitul său din muncă este mai mic decât consumul;
- producător net – adult ce activează în câmpul muncii și obține un surplus, deoarece venitul său din muncă depășesc consumul.
Expertul și autorul studiului, Alexandru Fală, director de program „Expert-Grup” a venit cu o serie de recomandări în vederea reducerii influenței negative asociată cu primul dividend demografic. Expertul este de părere că crearea condițiilor ce ar permite părinților să iasă mai rapid din concediul de îngrijire a copiilor ar fi o soluție oportună, de asemenea, un aspect important ce ar trebui să fie implementat este extinderea posibilităților de menținere la lucru a persoanelor care au depășit vârsta de pensionare;
În același timp, pentru a fortifica oportunitățile oferite de cel de-al doilea dividend demografic, autorul recomandă să fie întreprinse acțiuni de consolidare a guvernanței corporative și a transparenței în sectorul financiar, în acest sens fiind necesară sporirea încrederii populației în sectorul financiar și în sistemul de justiție. Asigurarea stabilității macroeconomice, diversificarea produselor financiare și asigurarea accesului populației la aceste produse, promovarea educației financiare – sunt alte recomandări evidențiate în studiul prezentat astăzi.
În cadrul discuțiilor publice, expertul Michael Herrmann, Consilier principal Economie și Demografie, UNFPA a subliniat faptul că dividendele demografice nu sunt un proces automatizat și necesită investiții importante în capital uman și fizic, tehnologii, infrastructură și educație, accentuând că Republica Moldova este lider în regiune în ceea ce privește analiza în baza tendințelor naționale demografice.