Din 2006, psihologii de la Universitatea Notre Dame din Indiana investighează ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „efectul ușii”. Într-un studiu, cercetătorii au folosit realitate virtuală (VR) pentru a arăta că memoria voluntarilor din experiment, asupra obiectelor dintr-o cameră a fost diminuată odată ce au intrat printr-o ușă în altă cameră.
Cercetătorii propun o explicație în trei părți:
- amintirile noastre sunt împărțite în episoade;
- ne este mai dificil să ne amintim de informații din episoade anterioare;
- și, în mod critic, atunci când trecem printr-o ușă, creăm un nou episod sau „granița evenimentului” (făcând astfel mai dificilă reamintirea scopului nostru, care a fost stocat în episodul anterior de memorie).
Aceste rezultate au sugerat că există ceva aproape magic în legătură cu efectele ușilor asupra creierului nostru. Cu toate acestea, anul acesta o echipă de la Universitatea din Queensland a pictat o imagine mai nuanțată. Au descoperit că trecerea prin ușile care uneau camerele identice nu avea impact în cea mai mare parte asupra memoriei – poate pentru că nu a existat suficient context modificat pentru a crea o graniță semnificativă a evenimentelor. Doar când cercetători au distras voluntarii cu o sarcină secundară simultană, ușile dintre camere identice au afectat memoria acestora.
Echipa din Queensland a spus că acest efect cu experiență de zi cu zi este că, mai ales atunci când suntem distrați, cu mintea asupra altor lucruri, suntem înclinați să ajungem într-o cameră și să uităm pentru ce am venit. De asemenea, sugerează că efectul ușii este mai probabil să apară atunci când există o schimbare semnificativă.
Singurul remediu potențial este să vă notați scopul însărcinării sau misiunii când intrați undeva.
Sursa informației: https://www.sciencefocus.com/science/psychology-doorway-effect-memory/