Starea de urgență în agricultură, argumente pro și contra

Deși fermierii au cerut, în repetate rânduri, instituirea stării de urgență în agricultură, ministerul de resort a ieșit astăzi, 5 septembrie, într-o conferință de presă, în cadrul căreia Vladimire Bolea a declarat că multe din măsurile pe care le așteaptă agricultorii au fost sau sunt în proces de implementare.

VLADIMIR BOLEA, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare:

„Ministerul Agriculturii a avut trei întrevederi, extrem de importante, cu soluționarea a trei mari probleme: în primul rând, am avut o întrevedere cu sistemul bancar al Republicii Moldova. „Băncile sunt pregătite și am primit și în acest sens răspunsuri de la bănci că sunt gata să aibă în fiecare caz separat discuții cu agenții economici pentru reeșalonarea datoriilor. În plus, în Republica Moldova, pentru dimensiunea agrară este dată excepție în plata dobânzilor.”

„O altă măsură și întrevedere a fost cu agenții economici, importatori de imputuri, îngrășăminte, fertilizanți. Evident că toți acești sunt conștienți de importanța sistemului și susținerea agricultorilor și evident că ei sunt gata să reeșaloneze datoriile. Noi vorbim despre un pachet de datorii și consecințe ale secetei din 2022.”

„Prin intermediul Ministerului Finanțelor, s-a lucrat la o decizie: inspectoratele fiscale să nu aplice penalizări, să nu aplice penalizări pentru întârzieri la plata impozitelor și să vorbească cu fiecare caz concret, cu fiecare agent economic, pentru reeșalonarea și constituirea unui program de plată a datoriilor – dacă au – la Bugetul de Stat.”

„Mai departe, marea majoritate, 100 % din agricultorii mici și mijlocii vor primi contravaloarea accizei la motorină în totalitate, și 30% din acciză la motorină vor primi cei mari, care au potențial majorat în această etapă.”

Săptămâna trecută, trei asociații de profil – „Forța Fermierilor”, „Moldova Fruct” și „Federația Națională a Fermierilor” – au anunțat ședința consiliilor de administrare, la care au cerut să fie prezenți Natalia Gavlița, prim-ministrul Republicii Moldova și Vladimir Bolea ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare. Șefa cabinetului de miniștri nu a participat la întâlnirea cu fermierii.

SERGIU STEFANCO, fermier, r. Căușeni:

„Noi am adus, iată, și astăzi și mă bucur că și colegii de la celelalte asociații au răspuns apelului nostru și au venit și ei, au pus și ei pe masă o sumedenie de argumente pentru declararea stării de urgență în agricultură. Nu înțelegem de ce nu se vrea, nu se dorește, sunt, poate, motive pe care noi nu le cunoaștem, dar am vrut să le auzim de la doamna prim-ministru, pentru că noi, cu domnul ministru am discutat nu o dată și, spre marele meu regret, batem pasul pe loc. Iarăși vedem atitudinea doamnei prim-ministru față de, aș spune eu, cea mai importantă ramură a țării noastre.”   

În cadrul întrunirii, Federația Națională a Fermierilor a venit cu un șir de revendicări.

VALERIU COSARCIUC, președinte, Federația Națională a Fermierilor:

„Cele mai importante propuneri pe care noi le avem – introducerea stării de urgență în agricultură, pentru ca să putem obține niște amânări de plăți către creditori. Acuma, în luna septembrie, expiră termenul pentru plata impozitelor pe terenurile agricole, impozitul funciar, și noi am vrea să obținem acest accept de la Inspectoratul Fiscal de Stat ca să putem plăti aceste impozit din TVA-ul care este în conturi. O altă măsură importantă pentru noi este ca guvernarea să identifice resurse pentru plata acelor pierderi pe care le-au suportat fermierii în acest an, și noi propunem ca această plată să fie nu mai mică de 3000 de lei. Adică, asta ar însemna că noi trebuie să găsim aceste mijloace financiare să ajutăm fermierii, fiindcă, dacă nu-i ajutăm, ei nu vor putea să înceapă ciclul agricol, și dacă nu vor putea să înceapă ciclul agricol, nu vom avea ce să recoltăm anul viitor.”

Potrivit expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, în 2022, agricultura Moldovei va înregistra o scădere a producției de cel puțin 10%. Și anul 2023 va fi unul complicat, în special datorită prețurilor extrem de mari la fertilizanți, dificultăților logistice de export, precum și închiderea unor piețe pentru mărfurile moldovenești.