Anul economic 2020 a fost puternic marcat de pandemia de COVID-19 și de o secetă severă, iar condițiile climaterice nefavorabile au afectat și sectorul nucifer. Pe lângă lipsa precipitațiilor, cultura nucului a mai avut de suferit și în rezultatul unor înghețuri anormal de mari, cu intensități de până la -13 grade Celsius la începutul lunii aprilie.
”În unele regiuni, în special în zona de centru și sud, am avut zone care au fost afectate sau în care pomii din fâșiile de aliniament și din livezi au fost afectați în proporție de până la 50 la sută sau mai mult. Asta înseamnă că n-a fost afectată doar recolta anului în curs, ci și pentru anii următori. Evident, impactul va fi resimțit în cel puțin următorii trei ani”, a declarat președintele Asociației Nucicultorilor din Moldova, Oleg Tîrsînă.
”Dacă anii precedenți strângeam estimativ același număr de nuci, anul acesta a fost greutatea, masa aceluiași număr de nuci a fost cu mult, mult mai mică deoarece era un calibru nemaivăzut până acum, un calibru foarte mic”, adaugă specialistul în pomicultură, Mihai Negrescu.
În asemenea condiții, experții recomandă nucicultorilor să realizeze o serie de lucrări.
”Tăierile pomilor, de ales brațele care au rămas sănătoase și totodată se poate de prelucrat cu îngrășăminte suplimentare, ca noi să revigorăm pomii, să-i aducem la fructificarea necesară. Care au putut, au tratat de acum din toamnă, au administrat îngrășămintele, care n-au dovedit pot să facă și primăvara devreme, asta, într-un fel oarecare, o să ameliorăm situația”, spune inginerul proiectant Isidor Balan.
Specialiștii spun că dacă își doresc o afacere profitabilă, producătorii trebuie să aleagă soiuri autohtone productive precum Pescianski și chiar americane ca Chandler, Tulare sau franceze precum Fernor sau Lara.
”În momentul în care nu ne putem desprinde de un sortiment vechi, care nu mai corespunde cerințelor actuale și moderne a culturii nucului, putem să dăm irigări, îngrășăminte, să plantăm în cele mai bune soiuri, să avem cele mai bune cunoștințe, dar n-o să putem face nimic atât timp cât încercăm să stoarcem ceva dintr-o genetică care este epuizată într-un fel, exact”, specifică președintele Asociației Nucicultorilor din Moldova.
”Vizavi de scepticismul unora de a planta soiuri străine, franceze din cauza presupusei vulnerabilități la înghețuri, pot să spun că anul acesta, 2020, a arătat că cel mai bine a suportat înghețurile anume soiul Chandler și aproape nu a avut deloc de suferit în comparație cu așa-zisele soiuri moldovenești super rezistente”, menționează Mihai Negrescu.
Problema plantării soiurilor vechi are rădăcini chiar în politica de subvenționare a Ministerului Agriculturii, spune Oleg Tîrsînă.
”Dacă luăm acum sortimentul de nuc din catalog, practic 80 la sută ar constitui soiuri pe care le considerăm arhaice și deja depășite, dar ele sunt subvenționate. Anul acesta au fost date câteva indicații de la Ministerul Agriculturii ca soiurile care sunt, din păcate, într-o listă de tranziție între soiuri definit omologate și soiuri omologate sau testate în condiții de producție, deci soiurile astea în condiții de producție nu s-au mai regăsit la subvenție, dar sunt soiuri franceze foarte bune: Fernor, Franket, Lara, Ferjean”, declară Oleg Tîrsînă.
O altă provocare ține de subvențiile la înființarea de noi livezi.
”Din păcate la nuc, este fixată o sumă pentru un hectar, indiferent de densitatea de pomi. Dacă la măr, la butașii de viță de vie, la alte culturi, acolo este diferențiat, în dependență de cantitatea de pomi la hectar, la nuc se alocă o anumită sumă fixă, era 18 mii pentru un hectar indiferent de densitatea de pomi”, mai spune Isidor Balan.
Potrivit ultimelor estimări, circa 95 la sută din producția de nuci a Republicii Moldova este exportată.
În fiecare luni, miercuri și vineri, la 19:30, emisiunea Actualitatea LA RAPORT cu Mihaela Rudenco aduce în vizor principalele evenimente din țară informându-vă rapid și echidistant.