La Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală di Capitală se desfășoară expoziția „Apa – între cer, pământ și veșnicie”. Organizatorii propun publicului să descopere multitudinea de aspecte ale acestei stihii, în natură, dar și în cultura umană.
„Această expoziție cuprinde câteva aspecte, am pornit de la faptul că avem o mare criză a apei, ba chiar o lipsă de apă potabilă la noi în țară, apă dulce care este un strat foarte subțire pe care nu îl păstrăm cu grijă.”
Elena Cojocari, director-adjunct, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
Vizitatorii vor avea ocazia să cunoască sistemul hidrografic al Republicii Moldova, prezentat pe hartă, în fotografii de râuri, lacuri, fântâni și poduri din diferite localități ale țării noastre.
„Expoziția are trei compartimente: una științifică, religioasă și etnografică. Am început-o de la preistorie, când s-au separat apele de uscat, când a apărut viața pe pământ, prin toate formele ei, de la cele mai mici bacterii până la cele mai mari vertebrate. La fel, și conceptul apei în geneză, religie. Cum a creat Dumnezeu cerul și pământul.”
Expoziția cuprinde piese de artă (ceramică, port popular, covoare), decorate cu motive acvatice. Toate mărturiile culturii tradiționale dovedesc adâncul respect al strămoșilor față de apă, prețuirea apei ca sursă a vieții, dar și teama de puterea sa distructivă.
„Următorul compartiment ține de simbolistica apei și a peștelui. Peștele în trecut îl reprezenta pe Iisus Hristos printr-o anagramă, când creștinii se ascundeau și desenau, scriau invers numele lui Isus, dar și simbolul melcului, a scoicii, a pelicanului, acestea le găsim atât în religia creștină cât și ortodoxă.”
Această expoziție cuprinde și tradiții etnografice. Suntem una dintre puținele țări din Europa în care mai sunt fântâni. În ultima vreme, tot mai puțin se construiesc fântâni după metoda tradițională.
„Atunci când existau în sate bărbați puternici se construiau fântâni, ei știau cum să aleagă locul, unde sunt izvoarele bune, care aveau băieți puternici în sat ca să sape. Când se făcea o fântână se ținea cont de ritualuri, pentru că fântânarul făcea trecerea din lumea de jos cu cea de sus, el nu trebuia să lase să iasă duhurile rele. Trebuia să fie un om de suflet curat, să țină post și rugăciune, să nu omoare păsări și să nu aibă contact cu soția.”
Piesele expoziției provin din patrimoniul MNEIN, al parohiilor Bisericii ortodoxe din Moldova și din patrimoniul Galeriei Colecțiilor „Petru Costin” a Consiliului Raional Ialoveni.