AGRICULTURĂ

Sclerotinia la rapița de toamnă – ghid practic de control

de Redactor Sef
Pe lângă pericolul de îngheț, care a afectat câmpurile de rapiță în această primăvară, specialiștii atrag atenția asupra infecției cu SCLEROTINIA. Infecția cu Sclerotinia sclerotiorum începe atunci când sporii ciupercii găsesc un substrat nutritiv pe plantă, pe care poate sa germineze si de unde apoi sa isi extinda hifele in tulpina. În mod obișnuit, acest substrat este format din petalele căzute în perioada înfloritului, care se lipesc de frunze și tulpină, unde încep să se descompună. Din acest motiv, tratamentul principal impotriva sclerotiniei se efectueaza la inceputul infloritului.
Sclerotinia (putregaiul alb) este o boală provocată de patogenul Sclerotinia sclerotiorum. Această boală poate afecta mai multe oleaginoase deosebit de importante pentru agricultura românească și mondială: rapiţa de toamnă, floarea soarelui, soia.  Planta afectată de ger este mai predispusă la infecție cu această ciupercă. Tulpinile exfoliate, crăpate și goale pe interior, apărute după ger, oferă deja țesuturi moarte și umede – exact ce are nevoie ciuperca ca să se hrănească și să pătrundă în plantă. Nu mai e nevoie să așteptăm căderea petalelor – infecția poate începe imediat ce apar condițiile de umezeală și temperatură potrivite. Acolo unde celulele sunt deja moarte, ciuperca pătrunde ușor, fără obstacolul unui țesut viu. De aici se extinde rapid prin tulpină, oprind fluxul de apă și nutrienți, provocând uscarea bruscă a plantelor.
 RECOMANDĂRI PRACTICE:
  • Așteptați 1-2 zile până când planta își reia complet activitatea biologică.
  • Aplicați un biostimulator pe bază de aminoacizi liberi, alge marine și hormoni vegetali – susține regenerarea, formarea de ramificații și revenirea metabolică.
  • Alăturați fungicidul încă din acest tratament – tulpinile crăpate și țesuturile moarte sunt deja puncte de infecție pentru Sclerotinia. Combinația oferă regenerare + protecție în același timp, exact când planta are cea mai mare nevoie.
  • Dacă există istoric de presiune mare de Sclerotinia, tratamentul fungic poate fi repetat în timpul înfloritului, conform prognozei locale.
  •  Dacă se intervine corect, putem transforma un moment critic într-o regenerare spectaculoasă. De Paște, câmpurile pot fi galbene, iar cultura – salvată!

    Sclerotinia sclerotiorum – simptome la rapiţa de toamnă

    Patogenul distruge ţesuturile de susţinere și aprovizionare cu apă și nutrienţi. Sclerotinia poate afecta tulpina sau doar anumite ramificaţii ale rapiţei. Plantele sau ramificaţiile afectate nu mai primesc apă și nutrienţi și intră rapid în declin. Pierderile de producţie sunt evidente. Acolo unde este atacată tulpina, în caz de vijelii puternice, plantele infectate cu sclerotinia se pot frânge din zona afectată. Pierderile de producţie pot fi severe în anii în care lunile aprilie-mai sunt răcoroase (temperaturi medii sub 25°C)  și cu umiditate crescută.

    Patogenul poate să producă infecţii la nivelul tulpinii, în această situaţie întreaga plantă este afectată. Nu de puţine ori însă, sunt infectate doar unele ramificaţii, restul plantei putând să se dezvolte normal.

    Plantele afectate de sclerotinia sunt destul de ușor de identificat în lanurile de rapiţă. O privire atentă a lanului va scoate în evidenţă plante, care încep să își schimbe culoarea, ca și cum acestea ar fi depășit deja fenofaza de maturitate fiziologică. Plantele, ramificaţiile și chiar silicvele afectate încep să se îngălbenească. În cazul în care se verifică plantele afectate de îngălbenire prematură, acolo unde a avut loc infecţia cu sclerotinia, zona este decolorată. Întreaga porţiune afectată direct de sclerotinia va avea o culoare de la alb murdar spre cenușiu. Cu timpul întreg ţesutul afectat este distrus și încep să își facă aparitia sclerotii. Dacă se palpează zona afectată, se va putea observa ușor, că patogenul a distrus întregul ţesut mecanic de susţinere.

    Când are loc infecţia și de ce atunci?

    Deși în sol scleroţii pot să reziste un număr mai mare de ani, sunt capabili să germineze și să producă ascospori doar scleroţii ajunși la suprafaţa solului. Umiditatea ridicată, care persistă mai multe zile, temperatura scăzută (sub 20-25°C), sunt factori care influenţează pozitiv germinarea scleroţilor, apariţiei ascosporilor și bineînţeles producerea de infecţii. Temperatura ridicată și umiditatea scăzută din perioada anterioară și din timpul înfloritului este corelată negativ cu apariţia de sclerotinia.

    Rapiţa de toamnă, în România înflorește în luna aprilie, iar de obicei condiţiile climatice specifice sunt mai degrabă favorabile patogenului. Cu cât perioada de înflorit de lungește mai mult, cu atât pericolul privind sclerotinia este mai mare.

    Umiditatea ridicată de la nivelul solului permit scleroţilor să germineze și să formeze apoteci (ascofruct în interiorul căruia se formează ascosporii). Prin intermediul ascosporilor luaţi de vânt, patogenul migrează , iar acolo unde întâlnește plante de rapiţă înflorită și bineînţeles condiţii climatice prielnice, poate produce infecţii.

    Sclerotinia la începutul infecţiei acţionează ca o ciupercă saprofită, care are nevoie de ţesut mort pentru a se hrănii și germina. Petalele căzute și lipite pe tulpină și ramificaţii va constitui acel ţesut mort atât de necesar.

    Perioada de înflorit a rapiţei este foarte lungă, putând să se eșaloneze chiar și pe o perioadă mai lungă de 14 zile. În această perioadă vom avea inflorescenţe care și-au scuturat petale, iar altele care de abia și-au deschis racemul galben. Multe petale scuturate, vor rămâne cu ajutorul apei, lipite pe tulpină și ramificaţii. Respectivele petale vor constitui mediul nutritiv de care ascosporii au nevoie pentru a germina. Multe petale vor rămâne captive în zona în care apar ramificaţiile, din acest motiv avem foarte multe infecţii la baza ramificaţiilor.

      Metode de control al putregaiului alb –  număr de tratamente

 Pentru controlul acestui patogen foarte important este asolamentul. Rapiţa nu trebuie să revină după nici o altă oleaginoasă mai repede de 5 -7 ani, perioadă în care mare parte din scleroţi      vor  pieri. În practică însă sunt fermieri, care practică un asolament foarte scurt, rapiţa revenind pe aceași solă după 2-3 ani. An după an se acumulează o rezervă tot mai mare cu scleroţi și din păcate acest lucru îl putem observa ușor în culturile de rapiţă.

Pentru controlul acestui patogen vă recomand efectuarea a 1-2 tratamente. Numărul de tratamente poate să varieze în funcţie de presiunea de infecţie, factorii climatici, perioada de timp în care se eșalonează perioada de înflorit.

În cazul în care se mizează pe un singur tratament, atunci acest tratament este bine să fie efectuat, când rapiţa a început să înflorească (20%-30% din florile de pe tulpina principală), însă înainte ca primele petale să părăseasă inflorescenţele. De cele mai multe ori, dacă acest tratament este efectuat cu un produs de calitate, iar momentul aplicări este bine ales, ar trebui să fie suficient pentru un control foarte bun al patogenului.

Pentru un control foarte bun al patogenului, mai ales în anii cu riscuri foarte mari, atunci sunt recomandate două tratamente. Primul tratament se efectuează în perioada anterioară înfloritului, atunci când racemul plin cu boboci este pe punctul să înflorească. De obicei în respectiva fenofază există și presiunea puternică a gândacului lucios al rapiţei (Meligethes aeneus). În momentul când se execută stropirea pentru controlul acestuia, se poate adăuga și fungicidul pentru controlul sclerotiniei. În mod normal imediat după acest moment înflorirea are loc, iar în câteva zile dacă condiţiile climatice permit, câmpul își va schimba în galben culoarea.

SURSA: agromentor.ro