Metoda de sortare a deșeurilor este una complicată și costisitoare, din momentul în care localitățile din țară nu dispun de tomberoane special amenajate pentru sortarea deșeurilor.
Același lucru îl putem întâlni și în localitatea Ghidighici – sat localizat în suburbia municipiului Chișinău. Echipa noastră a discutat cu primarul localității, Victor Durbală despre probleme care pot să apară din lipsa tomberoanelor specializate pentru sortare.
Victor Durbală, primarul satului Ghidighici:“În primul rând, vreau să menționez că platforma de colectare a deșeurilor a fost în ultimii trei azi de zile. Noi deja depunem un efort enorm, să o lichidăm. Ați văzut că, este amplasat un gard de protecție, practic culturile nu sunt afectate. Avem contract cu o gunoiște autorizată, iar deșeurile menajere, sunt evacuate. La moment, acolo se depozitează pământ, alte deșeuri biodegradabile. Încercăm, totodată să selectăm plastic, hârtie și alte deșeuri care pot fi reciclate. La moment, în localitate, nu se colectează taxa de salubrizare. Avem încheiat contract cu o gunoiște autorizată, unde gunoiul este colectat din localitatea noastră de gunoiul menajer. În 2019 nu activa serviciul de salubrizare, însă, împreună cu colegii am depus efort și începând din 2020, la finele anului, am început a colecta și localnicii noștri pot beneficia de servicii calitative. Folosit, pentru moment, metoda sacului. Este un tarif de 50 lei per gospodărie. Din păcate avem doar tomberoane mari, de 0,75m3 , care sunt folosite la platformele mari. Însă, am scris un proiect și suntem deja în așteptarea rezultatelor, unde urmează să beneficiem de peste 200 de tomberoane de plastic. Pot să menționez un singur lucru, că în ultimii doi ani de zile, am depus un efort enorm, pentru ca să conștientizeze fiecare locuitor, cât de necesară este colectarea deșeurilor centralizat. La moment, practic, 90 la sută din locuitori au contract cu întreprinderea municipală, și vedem o deschidere din partea locuitorilor noștri. În primul și-n primul rând, ar fi foarte bine să conștientizeze (localnicii), că când merg dimineața la serviciu să nu arunce pungile cu gunoi în fâșiile forestiere, sau pe marginea drumului. Noi încercăm să găsim cât mai multe posibilități și le oferim (localnicilor), posibilitatea, ca în fiecare luni să scoată punga la poartă și noi să o colectăm. Îndemnăm ca într-adevăr să fie foarte responsabili (locuitorii) și… cum ne așternem așa dormim. Tot depinde de noi.”
Totodată, unii localnici sunt deschiși spre asemenea schimbări și sunt de părere că o astfel de metodă împotriva poluării mediului, este binevenită.
De asemenea, ei conștientizează că pentru a avea această posibilitate, este nevoie de resurse financiare și nu în ultimul rând, infrastructură și mecanisme necesare.
Reporter: ”Sortați gunoiul pe categorii? ”
“Ar fi bine să sortăm sticle deoparte, masă plastică deoparte, gunoiul care putrezește … deoparte. Groapa de gunoi pe care o avem, are câțiva ani și se umple deja, se astupă, trebuie alta în loc, dar loc este puțin. Încă nu a ajuns la toți ca să sorteze gunoiul după categorii.”
Reporter: ”Din câte înțeleg, nu aveți încă tomberoane pentru a sorta gunoiul.”
“Nu avem tomberoane, dar este mașină care în fiecare luni strânge gunoiul din sat tot laolaltă, nu sortează nimeni.”
Reporter: “Dar personal, acasă, dvs. sortați gunoiul?”
“Tot nu, că nu avem unde-l pune. Înainte sortam hârtia deoparte și o duceam la maculatura. Sticlele, nu masă plastică, dar vasele din sticlă, le duceam la punctul de colectare. Dar acum dacă, nici un se prea plătește, nici un se găsesc așa puncte de colectare. La maculatură, până găsești centrul acesta, omul ori îi dă foc, ori le pune la un loc cu toate rămășițele și le duce la groapa de gunoi.”
Reporter: “Considerați că este important să sortați gunoiul, chiar dacă acum nu aveți posibilitatea aceasta?”
„Foarte bine ar fi să-l sortăm. Masa plastică nu putrezește sute de ani. Poluează mediul, unele deșeuri menajere nu putrezesc și ar fi bine deoparte să fie puse, și pentru noi bine și pentru localitate.”
Reporter: “Ce ar trebui să facem pentru un mediu mai curat?
„Ar fi bine ca să ținem cont de toate sfaturile, pe care ni le dau agenții care se ocupă cu mediul înconjurător. Adică, să nu dăm foc la frunzele uscate, la gunoi. Să sortăm masa plastică, mai ales că emană niște substanțe foarte nocive, care acționează asupra sănătății omului și a tuturor vietăților. Ar fi bine așa, dar îmi pare că este costisitor.”
Reporter: “Puteți să-mi spuneți, vă rog, dacă sortați gunoiul și ce părere aveți despre sortarea gunoiului?”
ȚDe când m-am întors acasă, nu sortez gunoiul. Am trăit în Olanda doi ani și jumate, și acolo sortam toate celea. Dar aici chiar simt nevoia și lipsa. Mă doare puțin suflet când pun în aceeași găleată plasticul și sticla și toate celea. Și mai ales când știu unde se duc toate.”
Reporter: “După părerea Dvs, cum credeți, este important să sortăm gunoiul?”
„Da, dar totodată nu poți spune omului: ”hai sortează!” și eventual când el află că până la urmă ele tot ajung la o grămadă, atunci el deja nu o să mai dea valoare la sortare. Ca un exercițiu, desigur, dar el nu o să funcționeze în felul acesta. Într-adevăr, lumea trebuie de educat, în sensul acesta, ca să conștientizeze pentru ce se face asta. Este important, dar un cred că este posibil fără de a avea infrastructura și mecanismele necesare.”
Reporter: “Ce ar trebui să facem pentru un mediu mai curat?”
„Ar fi nevoie să fim mai conștienți, de faptul că noi suntem cei care păstrăm curățenia. E curat nu acolo unde se face ordine, e curat acolo unde se păstrează curățenia.”
Responsabilitatea și ajutorul comunității spre combaterea acestei probleme poate fi un exemplu pentru restul comunităților care se confruntă, de altfel, cu deșeurile menajere. E curat nu acolo unde se face ordine, e curat acolo unde se respectă ordinea.