Reforma învățământului superior a împărțit rectorii universităților și șefii institutelor de cercetare în două tabere. Dacă unii cred că reforma va duce la modernizarea instituțiilor, alții sunt de părere că se urmărește preluarea terenurilor de care dispun instituțiile care vor fi absorbite, informează IPN.
Administrația Universității de Stat din Tiraspol, care urmează să fie absorbită de Universitatea Pedagogică din Chișinău, califică această decizie una negândită. Rectorul Eduard Coropceanu a declarat în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova că reforma este lipsită de transparență, întrucât subiectul nu a fost dezbătut cu toți actorii implicați în proces. Potrivit lui, prin reforma anunțată se dorește preluarea patrimoniului universităților și institutelor de cercetare.
Eduard Coropceanu, rectorul Universității de Stat din Tiraspol: „Mi se pare că este o inițiativă prost gândită, nu sunt mecanisme clare prevăzute etapele reformei, ce se întâmplă cu angajații, ce se întâmplă cu bunurile? Din cauza acestui proces gândit superficial, putem să ne pomenim că furtul miliardului, despre care se vorbește atât de mult, ar putea fi doar un mic exercițiu în comparație cu ceea ce se va întâmpla în cazul administrării neraționale a acestor transformări. Nu este vorba de utilaje, dar este vorba mai ales de terenuri și sunt instituții de cercetare, care dispun de sute de hectare și este vorba de un patrimoniu colosal și sume enorme.”
Rectorul Universității Tehnice, Viorel Bostan afirmă că această reformă va permite accesul la resurse financiare pentru dotarea instituțiilor.
Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din Moldova: „Probabil, eu pot intui că există o anumită temere psihologică față de orice schimbare. Unii zic că trebuie să fie o zonă de confort sau zic cu nu mai trebuie nimic de schimbat sau dacă schimbați ceva, atunci faceți-o, numai nu la mine, dar în altă parte. Trebuie să înțelegem că aceste schimbări se fac la întregul sistem educație-cercetare nu se propune doar absorbția, dar de asemenea există un plan de măsuri financiare, care vor fi alocate universităților.”
Șefii institutelor de cercetare, care vor fi absorbite de Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, spun că-și doresc să beneficieze de fonduri pentru dezvoltarea științei.
Liliana Cepoi, șefa Institutului de Microbiologie și Biotehnologie: „Reticența care vine din partea cercetătorilor se explică prin modalitatea în care se face reforma. Am fi dorit ca în analiza de impact să fie prezentate măcar două-trei opțiuni alternative. Noi suntem cercetători, noi operăm cu cifre, dacă ni se demonstrează că aceasta este ce mai bună opțiune, suntem ok. În prezent, din tot ce ni se spune, eu nu văd de ce ar trebui să fim absorbiți. De ce nu putem conlucra în consorții? De ce nu putem conta pe fonduri de preaderare? În România de aceste fonduri au beneficiat nu doar universitățile, ci și institutele de cercetare”
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, pentru reforma învățământului superior vor fi alocate 700 de milioane de lei, bani destinați modernizării infrastructurii universităților și dezvoltării programelor de studii.