Condițiile climaterice din anul curent au influențat negativ formarea bazei furajere pentru sectorul zootehnic din țară. În acest context, Institutului Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară a elaborat mai multe recomandări pentru fermieri.
Astfel, pentru îndestularea cantitativă cu furaje, se recomandă:
- utilizarea tuturor potențiale surse de nutrețuri;
- utilizarea deșeurilor de la industria de prelucrare (borhotul de bere şi alcool, tăiţei de sfeclă, tescovina de mere şi poamă, atât în formă proaspătă cât și uscată, macuhurile (turtele) din semințe de poamă, de miez de nucă, de bostani, fosfatidele, melasa, etc.) drept supliment al rației alimentare de bază;
- utilizarea drept sursă de proteină a borhotului de alcool în formă uscată și umedă, ce conține până la 28-30% proteină brută;
- utilizarea precaută pentru o perioadă de 15-20 zile cu un repaus de 5-8 zile a borhoturile proaspete de bere şi alcool, cu ulterioara repetare a ciclului;
- introducerea în rația alimentară a surselor adăugătoare de calciu, preferabil calciu vitaminizat;
- pentru animalele rumegătoare se recomandă utilizarea sursei de proteină din substanțele azotate neproteice, și în primul rând al ureei protejate de la descompunerea rapidă în rumen. Asemenea preparate sunt deja pe piața Republicii Moldova și sub denumiri comerciale de „Nutribos”, „Optigen” și altele. Aceste preparate în doze mici de 100-200 g/cap/zi pot înlocui până la un kg de șrot de soia pentru o vacă de lapte;
- pentru a spori eficacitatea nutreţurilor este necesar de a organiza pregătirea lor preventivă înainte de a le distribui animalelor. În condițiile gospodăriilor casnice (unde se întrețin peste 95% de vaci de lapte), deţinătorii de animale distribuie nutreţurile separat, şi nu le folosesc în formă de amestecuri. Însa este cunoscut faptul că furajele se folosesc mai eficient şi cu un randament mai înalt în formă de amestecuri unice. Diverşi componenţi ai amestecului se completează unul pe altul cu substanţe nutritive, care concomitent în organismul animal, facilitează gradul de digestie şi îngerare a nutreţurilor. Ca rezultat productivitatea animalelor sporeşte minimum cu 15-20%, iar cheltuielile de furaje la o unitate de producţie sunt cu 10-12% mai reduse;
- pentru prepararea amestecurilor unice se recomandă ca furajele grosiere să fie mărunțite, amestecate cu siloz, rădăcinoasele mărunțite, tăiței de sfeclă, o cantitate mică de concentrate, melasă, sare de bucătărie, adaosuri minerale. Asemenea amestecuri sunt folosite de animale practic fără rămășițe;
- pentru îndestularea cerinţelor animalelor în macro și microelemente, vitamine și proteine, este strict necesar ca în componenţa nutreţurilor combinate să se introducă premixuri şi concentrate proteino-vitamino-minerale (CPVM). Utilizarea premixurilor în proporţie de la 1% până la 5% din componența concentratelor îndestulează necesităţile animalelor în vitamine şi microelemente şi contribuie pozitiv la sporirea productivităţii şi menţinerea sănătăţii animalelor;
- cu ajutorul concentratelor proteino-vitamino-minerale (CPVM) se poate de transformat grăunțele de graminee din gospodării în nutreţuri combinate de o calitate înaltă pentru animale şi păsări. Pentru aceasta, în funcție de specia şi vârsta animalelor se amestecă 15-30% de CPVM cu 85-70% grăunţe mărunţite (porumb, orz, grâu, etc.), CPVM conţin în cantităţi suficiente – proteine, vitamine şi substanţe minerale – macro- şi microelemente;
- pentru utilizarea corectă și eficientă a nutrețurilor se recomandă calcularea corectă a rațiilor de alimentație a animalelor de fermă și efectuarea investigațiilor de laborator pentru stabilirea componenței chimice a nutrețurilor;
Utilizarea nutrețurilor combinate sporește producția cu 25-30%, decât amestecurile simple de grăunțoase.