Plantarea unei livezi cu instalarea plasei antigrindină și a sistemului de irigare prin aspersie, costă, în prezent, aproximativ 100.000 de euro per hectar. La Ziua Pomiculturii din Tirolul de Sud, din ianuarie 2022, consultantul în pomicultură, Harald Weis, de la Sudtiroler Beratungsring, din nordul Italiei, a trecut în revistă cele mai importante momente care merită atenția producătorilor.
În prezentarea sa „Măsuri pentru un start de succes”, Weis a rezumat: „Plantarea unei livezi noi este o investiție costisitoare. Pentru pomi e nevoie între 22.000 și 45.000 de euro per hectar. În special, soiurile populare de club sunt foarte scumpe. În plus, trebuie să luați în calcul în jur de 20.000 de euro pentru materialele de susținere (țăruși, cabluri, ancore), 15.000 de euro pentru plasele antigrindină și 30.000 de euro pentru sistemul de irigare prin aspersie”.
Așadar, valoarea totală ajunge la 87.000-110.000 de euro per hectar.
Doi ani de pregătiri
Planificarea unei livezi începe cu 2 ani înainte ca pomii să fie efectiv plantați în sol, cu soiurile, portaltoiul și sistemul de formare a coroanei deja stabilite. În special, atunci când se alege un alt portaltoi decât M.9 sau un soi conceptual, este important să se comande pomii din timp. Deoarece numărul de pomi necesari și, uneori, și tipul acestora depind de sistemul de formare a coroanei ales (de exemplu, spindle, 2D, Guyot), alegerea acestuia trebuie făcută până la comanda pomilor.
Diferențe în creștere
„În perioada de dinaintea defrișării pomilor bătrâni, este necesară cartografierea diferențelor de creștere în cadrul livezii și identificaea cauzei acestora”, ne sfătuiește Weis. Trebuie să verificăm dacă există straturi compactate în sol, dacă există locuri în care apa se scurge greu, dacă aceste porțiuni au un tip de sol diferit, dacă există colțuri în care boala cauzată de replantare inhibă creșterea, etc. Pentru o creștere uniformă a viitoarei livezi, aceste probleme trebuie soluționate maxim posibil. În acest caz, drenajul, arătura de plantaj și aplicarea compostului ar fi o soluție parțială.
Notă:
Portaltoaie
De zeci de ani, M.9 a fost portaltoiul standard pentru meri în Europa de Vest. Odată cu apariția plaselor antigrindină și cu plantarea pomilor pe rândurile de pomi vechi (care favorizează bolile cauzate de replantare), interesul față de portaltoaiele mai rezistente este în creștere. De asemenea, în sistemele de formare a coroanei cu mai mulți lideri centrali pe un pom, un portaltoi mai puternic poate avea avantajele sale. Potrivit consultantului în pomicultură, Harald Weis, pomii de pe clonele M.9, Pajam 2 și EMLA au o creștere de la 10 la 15% mai mare decât pomii de pe M.9-T337. Pomii de pe G.11 prezintă o creștere de la 25 la 30% mai sporită decât cei de pe portaltoiul standard M.9-T337.
Schimbarea solului
Boala cauzată de replantare este o problemă în continuă creștere. Din cauza tutorilor și stâlpilor pentru construcția plaselor antigrindină deja prezenți, pomii sunt adesea plantați în același rând în care se aflau pomii vechi. În Tirolul de Sud, în cazul unei boli grave cauzate de replantare, din ce în ce mai des solul „bolnav” de pe întreg rândul de pomi este înlocuit cu solul „proaspăt” de pe rândul cu iarbă, cu ajutorul unor utilaje special concepute (freze).
Doar cel mai bun este suficient de bun
Rezultatul depinde, în mare măsură, de materialul săditor. În cazul dat se potrivește proverbul vechi: ”Cel mai bun este doar suficient de bun”. O condiție de bază importantă este ca un pom să nu fie virusat, să nu conțină bacterii (cum ar fi Erwinia amylovora) sau ciuperci (cum ar fi Nectria de Phytophthora). Potrivit lui Weis: „Virusul este cauza unei creșteri mai slabe cu 10-60%, în funcție de numărul și tipurile de viruși”. Eticheta de pe fiecare pom garantează nu doar starea de sănătate (starea virală) a acestuia, dar, de asemenea, confirmă soiul sau clona pomului.
Pomul ideal
Timp de mulți ani, imaginea ideală a unui pom bun de plantat a fost una destul de simplă: deoarece aproape toți pomii erau plantați ca niște fusuri subțiri. Pentru a crește un fus subțire este nevoie de un pom knipp de doi ani, cu un diametru al trunchiului de minimum 15 mm (sau chiar mai bine între 16 și 18 mm), cel puțin 8 lăstari laterali de 40 cm, începând de la 70 cm de la sol (sau și mai bine 80 cm), cu un lider central care are lungimea de la 170 până la 200 cm și un echilibru bun între numărul și lungimea lăstarilor laterali și diametrul liderului central.
Totodată, o condiție obligatorie este ca portaltoiul să fie neted și suficient de lung (15 cm deasupra solului). În ultimii ani, capătă popularitate sistemele înguste de formare a coroanei (bidimensionale sau 2D) cu doi, patru sau șase lideri verticali (centrali) pe un singur portaltoi. Pentru aceste sisteme de formare a coroanei au fost concepuți pomi speciali, cum sunt Bibaum, Flag sau Guyot. Cerințele față de acești pomi diferă de cele față de pomii tradiționali knipp (vedeți Tabelul nr.1) În cazul pomilor Bibaum, care sunt utilizați pentru sistemul de formare a coroanei cu patru sau șase lideri verticali per pom, există cerințe suplimentare pentru poziția lăstarilor laterali.
La creșterea unui astfel de sistem, cei doi lideri principali ai pomilor Bibaum sunt legați practic orizontal de construcția de suport. Lăstarii din spatele liderilor centrali, legați orizontal, cresc ca ramuri fructifere verticale. În cazul pomului de plantare ideal pentru acest sistem, lăstarii laterali trebuie să fie poziționați pe exteriorul celor doi lideri centrali ai pomului Bibaum.
Notă:
Sfaturi
Adâncimea de plantare determină creșterea ulterioară a pomilor. Prin urmare, toți pomii trebuie plantați, la aceeași adâncime pentru a garanta o creștere uniformă. În plus, este important ca rândul de pomi să fie perfect aliniat, pentru a facilita operațiunile mecanice (de exemplu, controlul mecanic al buruienilor).
Defrișarea și pregătirea solului pentru plantare
Plantarea unei livezi începe cu defrișarea pomilor bătrâni. Weis sfătuiește ca acest lucru să se facă cât mai devreme, preferabil, imediat după recoltare, în toamnă. Ramurile subțiri pot fi lăsate în livadă și mărunțite acolo.Totuși, ramurile groase și tulpinile trebuie îndepărtate din livadă. Același lucru se referă la rădăcini. În legătură cu boala cauzată de replantare, cele din urmă trebuie extrase din sol obligatoriu. Cultivarea solului care urmează după defrișare, se realizează, de preferință, toamna, astfel încât înghețul de iarnă să îmbunătățească structura.
O condiție prealabilă este, însă, ca solul să nu fie prea umed toamna. Pe solurile unde au crescut mai multe generații de pomi și în general, pentru a îmbunătăți structura solului, este indicat, înainte de cultivarea acestuia, pe viitoarele rânduri să se aplice 60-80 m3 de compost sau îngrășământ per hectar.
Notă:
Tăierea
Consultantul în pomicultură, Harald Weis, recomandă ca pomii să fie tăiați imediat după plantare. Lăstarii care sunt amplasați prea jos și sunt prea groși se îndepărtează la această etapă. Lăstarii rămași sunt tăiați înapoi la 40 cm, pentru a evita mugurii adormiți.
Plantarea
În multe regiuni, pomii nu sunt plantați toamna, ci doar după iarnă. În acest caz, imediat după plantare, pomii trebuie irigați prin picurare. În timpul iernii, pomii care urmează să fie plantați se depozitează într-o cameră frigorifică. Weis recomandă platarea pomilor doar când temperatura solului depășește 8°C. Din momentul în care sunt scoși din camera frigorifică, pomii trebuie mai întâi să se aclimatizeze timp de 2-3 zile, iar ulterior trebuie plasați cu rădăcinile în apă încă pentru 2-3 zile. În timpul plantării, pomii trebuie să rămână cu rădăcinile în apă (de exemplu, într-un recipient de depozitare). În caz că acest lucru nu este posibil, luați în livadă doar cantitatea de pomi care poate fi plantată în decurs de 2 ore, însă în zile cu vânt nu se recomandă să faceți acest lucru, deoarece rădăcinile se usucă rapid. Pomii trebuie udați imediat după plantare. Acest lucru poate fi făcut cu ajutorul unui rezervor de apă, din spatele tractorului, cu un furtun gros, sau prin intermediul irigării prin picurare. În cazul irigării prin picurare, aceasta trebuia instalată și pregătită pentru utilizare, bineînțeles, înainte de plantare.
Notă:
Boala cauzată de replantare
Rădăcinile de meri excretă substanțe care atrag ciuperci, bacterii și nematode. Aceste organisme provoacă o scădere a creșterii cu 20-50% a merilor nou plantați. În special, în primii câțiva ani după plantare, reducerea creșterii este mai pronunțată.
Prima înfrunzire
În timpul primei înfrunziri, copacii au nevoie constant de apă. Frecvența și cantitatea depind de condițiile meteorologice. Este preferabilă aplicarea simultană a îngrășămintelor și a irigării prin picurare. În caz că acest lucru nu este posibil, o alternativă ar fi aplicarea de patru, cinci ori a îngrășămintelor solubile (nitrați) sub pomi. Cel mai important nutrient este azotul. Sfatul este de a aplica 40 kg pe hectar în anul plantării. La sfârșitul lunii iunie, aplicarea de îngrășăminte prin fertirigare poate fi oprită.
Notă:
Substraturi în gropile de plantare
Adăugarea substraturilor sau compostului în timpul plantării, practic în toate cazurile, asigură o creștere mai bună a pomilor plantați. În comerț există diverse preparate pe bază de micoriză, Trichoderma sau bacterii care se consideră ca stimulente pentru creșterea pomilor plantați. Cu toate acestea, în cadrul testărilor, efectele acestora sunt limitate sau inexistente.
articol preluat din revista European Fruitgrowers Magazine, ediția nr.12 -2022 (165)