„De parcă cerul a coborât pe pământ” – cam așa arată livada de 50 hectare de prun a antreprenorului Mihai Savin din satul Jora de Mijloc, raionul Orhei. Pe lângă această livadă, agricultorul mai deține livezi de caiși, vișine, măr, cireș, precum și culturi de câmp. Toate plantațiile se găsesc în aria de deservire a sistemului centralizat de irigare (SCI) „Jora de Jos”.
De profesie economist, dl Savin a început să practice agricultura dintr-o conjunctură a sorții. Pe vremea când se repartizau cote de teren agricol, producătorul și-a unit eforturile cu rudele și familia și împreună au deschis o afacere în acest domeniu.
Pentru a afla ce este mai rentabil de crescut, antreprenorul a testat pe parcursul anilor mai multe culturi până a ajuns la cele pe care le crește acum. Chiar dacă seceta din această vară a afectat considerabil plantațiile de livezi și vii din țară, agricultorul recunoaște că și-a salvat de fiecare dată recolta datorită accesului la sistemul centralizat de irigare „Jora de Jos”, reabilitat integral prin intermediul programului Compact.
„Odată cu secetele din ultimii ani, este total nechibzuit să înființezi o livadă, dacă nu ai acces la irigare, care asigură roada atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ”, a afirmat dl Savin, care este și membru al Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații „Jorile”.
Chiar dacă majoritatea timpului și-o petrece în livezi și pe câmpuri, dl Savin recuperează timpul cu familia prin faptul că în permanență îi este alături fiul Ruslan, în vârstă de 34 de ani.
„Încă din adolescență sunt alături de tata în toate afacerile agricole. În pofida faptului că regimul este unul dificil, nu aș face nici un pas înapoi, pentru că întreaga familie a investit în această afacere nu doar bani, ci și suflet, dedicație, energie. Rezultatele obținute însă ne încarcă cu satisfacție și putere pentru a continua acest drum încă zeci de ani înainte”, a menționat Ruslan Savin.
În acest an, familia Savin se așteaptă la o roadă record de prune de până la 30 tone per hectar. În timp ce mulţi producători se plâng pe lipsa braţelor de muncă în plin sezon, dumnealor consideră că atâta timp cât răsplăteşti angajații corespunzător, probleme la acest capitol nu ar trebui să apară, un exemplu în acest sens fiind cei peste 80 de muncitori antrenați în procesul de cules. Problemele cele mai mari însă, spun agricultorii, constituie costurile mari la input-urile agricole și piața de export limitată.
„Dacă până acum, marea majoritate a fructelor ajungeau în CSI, din acest an ne-am orientat și spre Europa. Dar piața europeană solicită alte rigori cu care noi, agricultorii, trebuie să ne conformăm. Suntem în proces de certificare cu Global G.A.P. De menționat că în ultimii ani prunele moldovenești sunt tot mai căutate pe piețele țărilor UE, datorită aspectului și calităților gustative ale acestora”, a afirmat dl Savin.
În prezent, în Republica Moldova, aproape 22 de mii de hectare sunt acoperite cu livezi de prun. În 2022, Uniunea Europeană a majorat cotele de export, cu scutire de taxe vamale pentru șapte produse moldovenești: prune, mere, roșii, usturoi, cireșe, struguri și suc de struguri.
