Bugetul Public Național (BPN) pentru 2022 poate fi caracterizat prin revenirea la proiecte investiționale, avansarea relațiilor cu partenerii externi și susținerea celor mai vulnerabili cetățeni, odată ce în 2021 s-au restabilit relațiile cu partenerii de dezvoltare și au fost majorate finanțările, ceea ce va permite să fie redus deficitul bugetar. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că BPN pentru 2021 a fost unul de susținere a populației în condițiile crizei energetice fără precedent și a celei mai mari inflații din ultimii 18 ani.
Expertul a menționat că Bugetul Public Național pentru 2021 poate fi caracterizat prin: cheltuieli sociale ridicate, încasări de venituri mult peste așteptări, restabilirea relațiilor cu partenerii externi de dezvoltare. Pentru 2022 se mai adaugă – reluarea procesului investițional.
Potrivit expertului, în 2021 veniturile BPN au fost de 77,4 miliarde de lei, cheltuielile – de 82 de miliarde de lei, iar deficitul– 4,6 miliarde de lei, care era planificat să fie cu mult mai mare. Ceea ce a salvat deficitul, spune expertul, au fost veniturile, care au crescut anul trecut peste așteptări, fapt ce a permis majorarea cheltuielilor, dar și reducerea concomitent a deficitului bugetar, față de cel planificat la început de an.
„În 2021, datorită veniturile mari la buget, chiar dacă nu s-a reușit să fie împrumutat cât s-a planificat, cheltuielile au fost executate la nivelul așteptat, chiar majorate substanțial, iar concomitent sa reușit ca deficitul bugetar să fie relativ mic”, a spus expertul.
Economistul a declarat că pentru 2022 Guvernul a planificat să aibă un BPN de 96 de miliarde de lei la capitolul cheltuieli, de 80,9 miliarde de lei la capitolul venituri și un deficit de 15,1 miliarde de lei, cel mai mare care a fost planificat vreodată.
„Până la urmă eu cred că acest deficit va fi de maximum 11 miliarde de lei, deoarece veniturile reale pe care le va avea Guvernul anul acesta vor fi mai mari decât cele planificate”, a declarat economistul.
Analistul economic a menționat că BPN pentru 2022 va fi social, la fel ca și precedentul. Cheltuielile de ordin social anul trecut au fost cele mai mari din istoria Republicii Moldova. Din cele 82 de miliarde de lei planificate la capitolul cheltuieli – 60 de miliarde de lei au fost cu tentă socială, circa 75%. Astfel, a fost majorată pensia minimă, salariile celor mai prost plătiți bugetari și acordate subvenții în domeniul energetic.
Expertul a afirmat că în 2021 bugetul asigurărilor sociale a cunoscut cea mai rapidă creștere, de 4,2 miliarde de lei față de 2020, până la 30,2 miliarde de lei. Pentru 2022 a fost planifică o creștere de 4,4 miliarde de lei.
„În 2021 cheltuielile pentru protecția socială a crescut cu 16,1%. Ultima dată am avut o creștere mai mare în 2007-2008. În rest, standard a fost de 10%-11%. Pentru 2022 se planifică să crească cu circa 15%, deoarece măsurile de bază ale Guvernul în ajutorarea celor mai săraci a fost realizată în 2021, iar anul acesta va oferi suport pentru toți”, a afirmat expertul.
BPN din 2021, potrivit economistului, va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere a încasărilor. Veniturile au crescut cu 14,7 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde peste creșterea planificată inițial. Ultima dată cea mai mare creștere a fost patru ani în urmă, de 7,4 miliarde de lei. Această creștere a veniturilor bugetare se datorează creșterii fără precedent în ultimii 15 ani a consumului populației. Pentru 2022, Guvernul a planificat venituri de 80,9 miliarde de lei, însă acestea, spune economistul, vor fi de cel puțin 85 de miliarde de lei, lucru care va permite să fie diminuat deficitul bugetar.
„Guvernul pentru 2022 are o planificare destul de modestă, de 1,3 miliarde de lei, la capitolul granturi externe. În opinia mea, granturile externe în 2022 vor fi de cel puțin 3,5 miliarde de lei. Veniturile din impozite și taxe ale bugetului în 2022 vor fi cu cel puțin 2 miliarde de lei mai mari, decât au fost planificate, ceea ce va permite acoperirea deficitului bugetar”, susține economistul.
Analistul economic a mai remarcat că în 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN.
„În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă. Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, a remarcat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în 2019 deservirea datoriei publice costa bugetul 4 miliarde de lei. În 2021 costurile pentru deservirea datoriei publice a crescut până la 6,1 miliarde de lei, iar în 2022 estimativ va crește până la 8,3 miliarde de lei, dintre care aproape 3 miliarde de lei va fi doar plata dobânzilor, iar cea mai mare parte va merge pentru creditele interne accesate în ultimii ani. Suplementar la dobânzi, Republica Moldova va trebui să întoarcă în 2022 datorii mai vechi de 5,4 miliarde de lei, în special împrumuturi interne pe termen scurt.
„Guvernul actual, pentru a scădea povara datoriei în următorii ani, banii pe care îi va împrumuta trebuie să-i împrumute pe un termen cât mai lung, iar dobânda să fie cât mai scurtă. Astfel, să fie readusă plata dobânzilor la parametrii de 1,5 miliarde de lei, iar întoarcerea împrumuturilor mai vechi să nu depășească 4 miliarde de lei anual. Împrumuturile interne care au dominat în ultimii ani, când eram izolați de toți partenerii, au creat o presiune pe viitorul BPN. Guvernul actual a moștenit anul trecut o istorie creditară nu dintre cele mai bune, pe care în 2021 a început să o îmbunătățească”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai menționat că anul 2022 va fi caracterizat prin: (1) creșterea în continuare a suportului extern, în special din contul granturilor; (2) revenirea la proiectele investiționale, deoarece în perioada de criză acestea au fost reduse în favoarea celor sociale, pentru a scăpa cetățenii de șocul prețurilor; (3) continuarea susținerii celor mai vulnerabile categorii sociale, a bugetarilor care primesc cele mai mici salarii.
Economistul a estimat că Fondul Rutier în 2022 este planificat să fie de 2,9 miliarde de lei. În 2012-2013, 1% din Produsul Intern Brut (PIB) s-a cheltuit pentru drumuri, în 2022 aceste cheltuieli vor fi de 1,13%.
„În 2022, dacă lucrurile vor evolua așa cum anticipăm, dacă veniturile bugetare vor crește cu mai mult decât noi anticipăm, și granturile vor fi mai mari decât anticipăm, considerăm că Fondul Rutier planificat, în valoare de 2,9 miliarde de lei, va fi executat”, a estimat economistul.
Analistul economic a mai remarcat că bugetul din 2022 poate fi numit bugetul de revenire la investiții și apariția micilor perspective de dezvoltare.
„Practic timp de șapte ani am limitat la maximum investițiile, am avut bugete de supraviețuire, orientate spre supraviețuirea socială, să plătim pensii, salarii”, a conchis analistul economic.