Datele prealabile arată că în condiţiile actuale, în acest an, la un kilogram de grâu de toamnă recoltat, agricultorii din Moldova vor avea profit cu 0,50 lei mai mic ca în 2021, la porumb – de 0,20 lei, la soia – de 1,20 lei, la rapiţă de 1,50 lei, iar la floarea soarelui – de 1,70 lei şi doar la orzul de toamnă ar putea avea un plus de 10 bani per kg, constată într-o analiză cercetătorul Andrei Zbancă, doctor, conferenţiar universitar la Universitatea Tehnică, scrie mold-street.com
„În perioada anilor 2022-2023, pe piața din Republica Moldova a existat o incertitudine foarte mare, care nici în cele mai de succes cărți de management sau de gestionare a riscurilor nu sunt descrise atâtea riscuri câte au existat și mai persistă în țara noastră sau cu care s-au confruntat antreprenorii de la noi”, susţine Andrei Zbancă, în analiza sa, scrie Mold-Street.
„Dacă este să enumerăm la toate riscurile din anii 2022-2023, atunci ne referim, în primul rând la consecințele pandemiei, războiul din țara vecină (care a dus la perturbarea și scumpirea logisticii deoarece o mare parte din mijloacele de producere se importau prin Odessa, Ucraina), criza energetică (scumpirea exorbitantă a tot ce este legat de resurse energetice și în special al gazului și electricităţii), criza economică (ce a dus la mărirea inflației și scumpirea creditelor – resursele disponibile de creditare care nu au fost din abundență, iar cele existente erau scumpe) și nu în ultimul rând, seceta teribilă.
Să luăm Îngrășămintele minerale, care au o pondere mare în structura costurilor la culturile de câmp și practic direct influențează nivelul de recolte la o unitate de suprafață. Această categorie de inputuri cunoaște cele mai mari creșteri pentru sezonul agricol 2021-2023.
Analizând datele tabelului ne face să conchidem, că prețurile de achiziție a îngrășămintelor minerale au crescut considerabil în 2022 – 2023 în comparație cu 2020 – 2021. Cea mai mare creștere se atestă la îngrășămintele minerale bazate pe azot unde majorarea variază de circa 3 ori pentru aceeași perioadă.
Începând cu luna februarie 2023 este un trend pozitiv de reducere a prețurilor la îngrășăminte minerale, ceea ce va mai diminua costurile de producere, dar cred ca nu esențial, deoarece majoritatea producătorilor și-au asigurat minimul necesar la prețuri mari (se temeau de riscurile că va fi deficit pe piață ca în anul precedent și nu vor avea îngrășăminte).
În acest sens, au fost analizate bugetele pentru 6 culturi agricole (cele mai reprezentative), unde au fost sistematizate bugetele pentru un an agricol normal (fără recesiune economică – ex. sezonul 2021) și estimate bugetele pentru noul sezon agricol (anii 2023-2024) în baza tendințelor conturate la prețurile de achiziție a inputurilor agricole (prețul la îngrășăminte minerale a fost luat în calcul media lunilor ianuarie – mai 2023) și comercializarea producției agricole.
Concluzia generală este că producătorii agricoli pot înregistrat profituri și pentru anul 2023 la cultivarea culturilor agricole, dar aceasta necesită o disciplină tehnologică impecabilă, analiza corectă a situațiilor câmpurilor (în caz că sunt abateri de la norme – mai bine se reduce din ambiții și se merge pe o variantă simplistă a tehnologiei) și adoptarea deciziilor în baza unor argumente economice (calcule concrete cu estimarea corectă a veniturilor și costurilor).
Această concluzie este motivată de următoarele:
(i) scumpirea îngrășămintelor minerale și problematica de livrare a volumelor necesare pentru agricultori va duce la micșorarea introducerii îngrășămintelor (în special azotate) în sol, ceea ce va influența direct recoltele culturilor de câmp. Totodată, agricultorii care vor utiliza îngrășăminte vor înregistra costuri mari, care prezintă riscuri de recuperare a lor din motiv că este imposibil de estimat care vor fi prețurile de comercializare a producției agricole (important – în cazul reducerii prețurilor la cotațiile internaționale ale petrolului va fi micșorate și prețurile la cereale);
(ii) scumpirea resurselor energetice (motorinei și altor combustibili) vor influența neesențial costurile de producere, dar cel mai tare logistica de distribuție și transportul producției agricole la depozite și export;
(iii) preparatele de uz fitosanitar și materialului semincer nu au creștere esențială în limitele 2-25% în comparație cu sezonul precedent, iar utilizarea și combinarea lor trebuie să fie efectuate în perioade optime și cu maxim efect;
(iv) un lucru important, care influențează substanțial costul în sectorul vegetal este scumpirea plății de arendă pentru 1 hectar, care variază de la 3.500-5.000 lei per hectar. Acest lucru este unul destul de important și dificil pentru producători agricoli și necesită un efort, dar și impune o disciplină tehnologică impecabilă pentru acoperirea costului arendei și tuturor costurilor.
Toate aceste aspecte menționate anterior impun producătorilor agricoli un management tehnologic și o gestiune financiară fără precedent (destul de complicată), pentru a diminua efectele negative ale condițiilor climaterice, crizei energetice, recesiunii economice (inflației sporite) și scumpirii excesive a inputurilor agricole asupra rezultatelor economice operaționale pentru culturile agricole.
Concluzia generală – pentru fermieri condițiile sezonului agricol 2023-2024 sunt dificile şi imprevizibile, respectiv greu de anticipat care vor fi efectele finale.
În cazul întreprinderilor agricole avem o situație destul de dificilă din ultimii trei ani și anume:
Seceta excesivă și efectele ei din anul 2020 și 2022 nu au fost depășite sau diminuate în situația economică-financiară per ansamblu din întreprinderile agricole;
Situația pandemică are tot efecte negative (poate nu așa pronunțate pentru agricultori) dar indirect au dus la scumpirea unor servicii / inputuri, care măresc costurile de business în agricultură;
Criza energetică a dus la scumpirea inputurilor agricole (cel mai simțitor și dramatic este în cazul îngrășămintelor minerale), care direct crește costurile vânzărilor și costul unitar al producției agricole;
Și cel mai drastic este faptul, că fluxurile de numerar în întreprinderi agricole sunt deficitare și au nevoie ca nici o dată de credite de la instituții de finanțare, iar BNM cu politica sa de sterilizare a masei monetare pentru reducerea inflației pur și simplu a scumpit ratele (rata de bază 14% și credite overnight 16%), astfel agravând și mai tare situația din agricultura autohtonă.
În acest context, sunt recomandate unele măsuri menite să reducă din aceste efecte negative și să faciliteze dezvoltarea previzibilă a sectorului agricol:
Negocierea la nivel guvernamental cu implicarea furnizorilor a diversificării importurilor de îngrășăminte minerale pentru a suplini deficitul pe piață în aceste resurse și diminuarea prețului de achiziție speculativ care este în prezent;
Facilitarea accesării creditelor la dobânzi mai reduse pentru afacerile agricole, deoarece este important să diminuăm costurile de business și în final al vânzărilor, ceea ce va asigura prețuri mai mici la produsele agroalimentare și accesibilitatea lor pentru consumatorul final. Înțelegem precauțiile BNM pentru reducerea inflației și acestea sunt instrumente bune și pot fi aplicate pentru populație la limitarea consumului. În cazul creditării întreprinderilor agricole nu este logic creșterea ratelor la dobânzi, deoarece în final contribuie la creșterea costurilor și final al prețurilor de comercializare, ceea ce va contribui la reducerea competitivității producției agricole și puterii de cumpărarea a populației;
Sezonul agricol 2023-2024 este unul problematic, unde toată povara efectelor negative este pe umerii fermierilor, iar în acest context se impune o mobilizare fără precedent al raționamentului efectuării costurilor cu argumentare corectă și în final înregistrării unei profitabilități acceptabile.
În cazul când la finele sezonului agricol 2023-2024 prețurile la produsele agricole vor descrește, atunci situația poate fi una dramatică.
Reieșind din aceste considerente producătorii agricoli trebuie să fie focusați la implementarea unei discipline fără precedent și cel mai important a unui proces eficient de evaluarea și monitorizare a costurilor la orice etapă din agricultură pentru a evita înregistrarea de abateri de la bugetele planificate, iar în cazul când sunt abateri esențiale sunt necesare măsuri imediate de înlăturare sau diminuarea lor”.
În ceea ce privește situația de bugetare a veniturilor și cheltuielilor pentru anul 2021 și estimarea lor pentru sezonul agricol 2023-2024 (anii 2020 și anul 2022 au fost excluşi din analiză, deoarece au fost ani cu secete pronunțate, iar prețul la producția agricolă a fost destul de înalt) au fost analizate tendințele și propuse unele recomandări cum să minimalizăm riscurile de pierderi în cultura mare în Republica Moldova pentru sezonul agricol 2023-2024.