La muzeul de Științe ale Naturii din cadrul Universității de Stat din Moldova, vizitatorii pot vedea o expoziție unică de mostre de sol, roci și minereuri din perioada postbelică, ce au fost adunate de pe actualul teritoriu al Moldovei.
”Acest muzeu este neobișnuit, foarte necesar și interesant. Este Muzeul de Științe ale Naturii, al Universității de Stat din Moldova, fondat de profesori, studenți și absolvenți. În îndepărtatul an 1952, după război, studenții mergeau la stagiune în diferite locuri ale Uniunii Sovietice. Când ajungeam, de exemplu, în regiunea Magadan, în Caucaz, în Pamir, vedeam lucruri care nu se găseau în Moldova”, spune Directorul Muzeului de Științe ale Naturii din cadrul Universității de Stat a Moldovei, Stanislav Poznakomchin.
În mediul academic de altădată, exista o lege nescrisă: cel ce mergea în străinătate trebuia să aducă mostre de rocă ori sol. Acestea în timp au format fondul expozițional al instituției.
”Iată în așa mod într-un auditoriu era o masă pe care se găsea un fragment de rocă, o plantă, o vietate. Iată de acolo au fost puse bazele muzeului în care ne aflăm. Această sală este dedicată geologiei solurilor, mai demult în cadrul universității exista Facultatea de Geologie, de aceea, aici se păstrează minerale adunate din toate colțurile Uniunii Sovietice, inclusiv și de pe teritoriul Moldovei”, mai adaugă Directorul Muzeului.
Are 86 ani, dintre care 35 i-a dedicat activității muzeului. Mostrele de soluri aduse de pretutindeni au fost incluse într-un catalog de specialitate în care s-au făcut înscrieri despre proveniența lor.
”Acestea sunt mostrele luate de elevul cercetătorului Dokuceaev, în anul 1896 de pe teritoriul Basarabiei. Nu sunt simple fragmente de sol, de pământ, acestea sunt mărturii care ne dau posibilitatea de a face o analiză a structurii pământurilor pe care țara noastră mică le are”, menționează Stanislav Poznakomchin.
Cercetătorii din cadrul muzeului au pierdut numărul exponatelor. Multe dintre ele se păstrează în depozitul instituției așteptând să fie expuse.
”Avem posibilitatea să folosim aceste probe în scopul recultivării solurilor, pentru realizarea hărților pământurilor, ceea ce și făceau absolvenții noștri geologi”, relatează Directorul Muzeului.
Toate exemplarele constituie tezaurul patrimoniului geologic și istoric național adunat în decursul a zeci de ani.