Odată cu sosirea primăverii, în întreg spațiul românesc se sărbătorește una din cele mai frumoase tradiții populare – Mărțișorul. Mărţişorul a fost înscris, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii sub numele de Practici culturale asociate zilei de 1 martie, după o candidatură comună a României, Bulgariei, Macedoniei și Republicii Moldova.
Octavian Bratosin, realizatorul emisiunii „Actualitatea la Raport” a dedicat acestui obicei frumos ediția din 3 martie a emisiunii, discutând cu invitații săi despre importanța Mărțișorului și evoluția acestuia de-a lungul timpului la noi în țară. Invitații emisiunii au fost Andrei Prohin, cercetător științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și meșterul popular, Elena Lupașcu.
OCTAVIAN BRATOSIN: Care este semnificaţia Mărţişorului? Ce este, de fapt, Mărţişorul?
ANDREI PROHIN, cercetător științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală:
Mărţişorul are mai multe semnificaţii. În primul rând, este denumirea populară a lunii martie. „Mărţişor” se mai spune şi primei zile a primăverii, apoi, mărţişor este o amuletă, adică un obiect care trebuie să ne protejeze de rău. Şi este și acest mărţişor pe care astăzi mai des îl prindem la piept. De asemenea, Mărţişor se mai numeşte sărbătoarea primăverii, când oamenii fac aşa anumite acţiuni-ritual pentru a trece la un nou anotimp. Şi, desigur, cunoaştem şi Festivalul de Muzică „Mărţişor”, care cred că are deja mai bine de jumătate de secol.
Cercetătorul a mai menționat că există puţine mărturii scrise despre originea acestei sărbători. În spaţiul românesc acestea datează din secolul al XIX-lea, dar sărbătoarea este mult mai veche. Unii cred că ea are rădăcini din antichitate, pentru că şi atunci în Grecia Antică erau ritualuri când oamenii îşi prindeau la mână o aţă roşie. „Tradiţia Mărţişorului este răspânditîă în arealul unde au trait în antichitate tracii. E posibil să fie o tradiţie rămasă de la ei”, a mai menționat Prohin.
OCTAVIAN BRATOSIN: Cum a evoluat această sărbătoare în perioada contemporană?
ELENA LUPAŞCU, meșter popular:
Sărbătoarea de 1 martie, Mărţişorul, a luat amploare în Republica Molodva, comparativ cu acum 20-30 de ani, poate pentru că noi am devenit mai receptivi să ne cunoaştem istoria, tradiţiile şi să le respectăm, într-un fel. Acum sunt foarte multe meşteriţe care confecţionează mărţişoare şi aceasta este foarte bine, există o diversitate cu mult mai mare de mărţişoare.
OCTAVIAN BRATOSIN: Ce simbolizează acest şnur împletit şi de ce este alb şi roşu?
ANDREI PROHIN, cercetător științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală:
Alb şi roşu sunt două culori opuse și ar simboliza două anotimpuri diferite – iarna şi vara, anotimpul rece şi anotimpul cald. Această îmbinare exprimă caracterul instabil al primelor zile de primăvară, cărora li se mai spune „Zilele Babei”, când poate fi brusc cald, sau foarte rece, de parcă iarna nu vrea să plece. Albul e culoarea zăpezii, a curăţeniei, iar roşul este culoarea sângelui ce exprimă fieribnţeală, vitalitate, dragoste. Ambele sunt nişte valori spre care omul tinde.
OCTAVIAN BRATOSIN: În ce măsură Mărţişorul pote fi considerat un simbol al unităţii naţionale?
ANDREI PROHIN, cercetător științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală:
Identitatea naţională se consideră că se manifestă prin intermediul limbii şi a tradiţiilor populare. Mărţişorul este o tradiţie din întregul spaţiu românesc şi e considerat de întregul popor român ca fiind o carte de vizită. Nu întâmplător putem observa pe mărţişoarele contemporane şi tricolorul.
ELENA LUPAŞCU, meșter popular:
Eu observ în ultimul timp că molodvenii din diasporă au parcă o mai mare atracție și o mai mare sete față de ceea ce ne reprezintă pe noi ca neam, față de tradiții. Când vin în vacanță, ei își planifică să viziteze expoziții, muzeie și pleacă de aici cu obiecte tradiționale, pe care le pun la loc de cinste în casa lor, acolo departe, unde ei locuiesc. Foarte mulți dintre moldovenii din diasporă păstrează această dragoste și afinitate față de tradiții.
Urmăriți interviul complet pe pagina noastră de Facebook sau pe agrotv.md.
Citiți mai mult:
Fermierii pot depune dosarele pentru subvențiile în avans până la 28 februarie
ANSA retrage și distruge carne de porc vândută ilegal într-o piață din capitală
Stimați cititori!
Puteți citi știrile Agro TV Moldova în formatul convenabil pentru dumneavoastră pe Facebook și Instagram, urmăriți-ne pe Tik-Tok și YouTube. De asemenea, abonați-vă la canalul nostru de Telegram și Viber.
