AGRICULTURĂ

Înghețurile provocate de schimbarea bruscă a vremii din acest weekend vor afecta copacii fructiferi deja înfloriți. Agricultorii susțin, însă, că este prematur de evaluat pagubele

de Redactor Sef

Coborârea temperaturii stratului de aer de la suprafața solului sub 0°C, în perioada de vegetație a culturilor, afectează negativ dezvoltarea plantelor şi uneori, încheie prematur ciclul de vegetație. Potrivit specialiștilor, înghețurile dăunează pomilor în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Cei mai expuși pericolului fiind: caişii, piersicii, vișinii, cireşii, mărul, nucul şi alunul. Reporterul Agro TV Moldova a întrebat câțiva agricultori țară despre pagubele produse de schimbarea bruscă a vremii din acest weekend.

Dumitru Mihov, agricultor șef la o Gospodărie din satul Burlacu, Cahul, ce deține 13 hectare de cireș și 22 de hectare de pere susține că este prematur să se evalueze acum pagubele. “Teoretic, la această fază nu ar trebui să afecteze prea mult roada, dat prejudiciile vor putea fi evaluate abia peste câteva zile, doar după câteva zile când temperaturile se vor mai liniști un pic”, menționează Mihov.

 

DUMITRU MIHOV, agricultor-șef, s. Burlacu, raionul Cahul:

„Avem două stații, una de la cireș și una la livada de măr și prăsad. Cireșul este la începutul înfloritului, prăsadul –  unele soiuri au înflorit peste 20 la sută. La ambele stații au arătat -2, -2.5 grade Celsius. Cu siguranță au fost ceva probabil pagube, dar ca să evaluăm care a fost procentajul și care a înghețat nu putem spune. Probabil peste 2-3 zile după ce temperaturile se mai liniștesc un pic, vor fi mai stabile, vom putea spune dacă avem pagube, sau nu.”

Un alt agricultor, Ion Efros din satul Pașcani, zona de Centru a Moldovei, consideră că vor fi daune mari la recolta pomilor fructiferi care sunt acum deja înfloriți. „Vița-de-vie a scăpat pentru că ea nu este în fază de dezmugurire, ca să fie un risc oarecare”, menționează Efros.

ION EFROS, agricultor s. Pașcani, Criuleni:

 „Avem un soi de cireș care are deja un buton alb și chiar deja, înflorit deplin și evident că o să avem pagube. Temperaturile sunt joase, -5 grade Celsius, din cauza vântului, de aceea nici polenizarea nu e ceea ce ar trebui să fie. Ar trebui să avem plus 5 grade noapte și cel puțin 10 grade ziua ca aceeași albină să poată să-și facă meseria. Dintre culturile cerealiere cred că rapița o să sufere , grâul, la faza în care-l avem acum., nu cred că va fi afectat. Cred că scăpăm cu vița-de-vie. Tot ce este înflorit astăzi din pomii fructiferi, o să fie daune mari.”

Referitor la metodele de protecție împotriva înghețului, Dumitru Mihov ne-a spus că au planificat un sistem de protecție împotriva înghețurilor, o moară de vânt, dar încă n-a fost implementată.

Măsurile de atenuare şi combatere a îngheţurilor:

  • Posibilităţile actuale de luptă împotriva îngheţurilor tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, în următoarele grupe:
  • Măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare (plantele sensibile la îngheţ sunt cultivate pe pante cu expoziţia sudică sau sud-vestică, care asigură scurgerea cu uşurinţă a aerului rece pe văi);
  • Măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne (fumigaţiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecţie);
  • Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului (încălzirea suprafeţei solului prin irigare, încălzirea cu aer cald);
  • Mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului;
  • Măsuri agrotehnice prin care se influenţează proprietăţile termice ale stratului arabil şi procesele radiative la suprafaţa solului.
  • Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de 0 0C. Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferenţiat, în raport cu condiţiile meteorologice şi locale (relief şi microrelief, soiuri de plante, condiţii tehnice, pante, altitudine), ca şi de costurile materiale posibile.