Înghețurile de primăvară lovesc dur agricultura: pierderi de peste 90 la sută la unele culturi
Înghețurile târzii de primăvară au lovit dur agricultura din Republica Moldova, provocând pagube masive în sectorul pomicol și în culturile de câmp. Despre această criză agricolă s-a discutat pe larg în cadrul emisiunii Actualitatea la Raport, difuzată de AgroTV Moldova. În perioada 6–11 aprilie, temperaturile au coborât până la minus 7 grade în mai multe regiuni, afectând grav pomii înfloriți și culturile deja răsărite. Situația este alarmantă mai ales în nordul țării, unde frigul a persistat pe timpul nopții chiar și 12 ore, fiind amplificat de vânt și umiditate ridicată.
Culturile cele mai afectate sunt cireșul, caisul și piersicul, unde pierderile estimate ajung la peste 90 la sută. În cazul prunului și mărului, fermierii raportează daune între 25 și 53 la sută, în funcție de regiune și soi.
La cireș, 53 de gospodării din 24 de raioane din toate regiunile țării, pe o suprafață de 97 de hectare, au raportat o pierdere anticipată de recoltă de 73,65 la sută. La cais, au prezentat informații 15 gospodării din 10 raioane, din regiunile de centru, nord și sud, pe o suprafață de 114,36 hectare, unde s-au raportat pierderi de 91,25 la sută. La măr, 38 de gospodării din 22 de raioane din toate regiunile, pe o suprafață de 1.187 de hectare, au raportat pierderi în jur de 25 la sută. Adică, noi presupunem că la măr vom avea un impact negativ, dar poate nu va fi atât de drastic ca în cazul culturilor sâmburoase, a declarat Iurie Fală, director executiv al Asociației Moldova Fruct.
Reprezentanții Federației Naționale a Fermierilor au confirmat că fenomenul a fost resimțit la scară largă, iar impactul va fi vizibil la recoltare, nu doar în cantitate, ci și în calitatea fructelor.
Pagubele nu se opresc la pomicultură. Sfecla de zahăr a fost compromisă în întregime în unele gospodării, iar fermierii sunt nevoiți să reînsămânțeze. De asemenea, rapița, orzul și grâul au fost afectați parțial, mai ales în cazul fermelor care au aplicat tehnologii intensive.
Sfecla de zahăr a fost ieșită din pământ, a înghețat practic în majoritate, iar fermierii care au avut sfeclă de zahăr trebuie să o încorporeze în pământ și să o amâne din nou. La rapiță s-au expus dacă inflorescențele au fost afectate. La grâu, cineva mai spunea că și la orz sunt inflorescențe afectate, dar majoritatea celor care au folosit mai mult îngrășăminte și au aplicat tehnologii performante ca să obțină roade multe, s-a constatat că aceia au fost și mai tare penalizați de ger. Dezvoltarea era prea avansată deja, spune Sergiu Veșca, directorul executiv al Federației Fermierilor.
În prezent, Ministerul Agriculturii a inițiat evaluarea pagubelor prin metodologia de constatare a calamităților naturale. Fermierii solicită actualizarea acestui cadru birocratic, astfel încât să fie simplificat și aplicabil în timp real. Totodată, reprezentanții sectorului agricol au înaintat Guvernului mai multe propuneri pentru sprijin financiar, subvenții și măsuri de compensare. Cu trei ani agricoli consecutivi marcați de crize – secetă în 2022 și 2023, urmată de înghețuri în 2024 – agricultura moldovenească are nevoie urgentă de soluții pentru a evita colapsul fermelor și dispariția unor culturi din peisajul agricol național.